Inflația, avantaj bugetar și povară pentru români. Cum ajunge statul să câștige din scumpiri, în timp ce populația pierde

România continuă să se confrunte cu cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, apropiată de 10%, într-un context în care scumpirile au redus semnificativ puterea de cumpărare a populației. În timp ce românii resimt direct creșterea prețurilor, statul se numără printre principalii beneficiari ai acestui fenomen, arată explicațiile oferite de președintele Consiliului Consultanților Fiscali.

Cum erodează inflația veniturile românilor

Creșterea accelerată a prețurilor a avut un impact direct asupra nivelului de trai. Datele statistice indică faptul că, într-un interval de un an, costul vieții a crescut cu aproape 10%, pe fondul scumpirilor la energie, alimente și bunuri de larg consum. În același timp, veniturile reale ale populației s-au diminuat cu câteva sute de lei, fără a ține pasul cu ritmul inflației.

România rămâne astfel într-o poziție vulnerabilă din perspectiva stabilității prețurilor, într-un moment în care presiunea asupra bugetelor gospodăriilor este accentuată.

Inflația, „impozitul” care nu trece prin Parlament

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, președintele Consiliului Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, a explicat de ce inflația este avantajoasă pentru stat, chiar dacă efectele asupra populației sunt negative.

16:04, 02.01.2026 • ACTUALITATE

Sondaj IRES. Românii, optimiști pentru anul 2026. Inflația și situația politică, printre principalele îngrijorări

18:43, 29.12.2025 • ECONOMIE

Execuția bugetară dă rezultate: deficitul după 11 luni ajunge la 6,4% din PIB

Potrivit acestuia, inflația acționează ca un impozit indirect, care nu este supus unei decizii explicite la nivel parlamentar. „Cel mai dorit tip de impozit” – așa caracterizează Manolescu acest mecanism, subliniind că majorările de prețuri duc automat la creșterea încasărilor din TVA și accize.

„Orice creștere a inflației scade din suma pe care statul o datorează. Dacă prețurile cresc, cresc automat și TVA-ul și accizele, ceea ce înseamnă încasări mai mari la buget”, a explicat consultantul fiscal.

Datele oficiale: scumpiri masive la energie și bunuri de consum

Potrivit datelor oficiale, rata anuală a inflației în luna decembrie 2025, comparativ cu decembrie 2024, a fost de 9,7%. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energia electrică, unde tarifele au urcat cu aproximativ 60%, pe fondul eliminării schemei de plafonare.

În același interval, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 10,48%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu 7,75%.

Aceste evoluții au pus o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor, în condițiile în care veniturile nu au înregistrat majorări comparabile.

Din perspectivă fiscală, statul român are de câștigat din creșterea inflației, fiind un debitor net. Valoarea reală a datoriei publice se diminuează pe măsură ce prețurile cresc, iar veniturile bugetare sunt impulsionate de taxele indirecte.

Dan Manolescu a subliniat că acest mecanism influențează pozitiv și deficitul bugetar, prin majorarea automată a încasărilor, fără a fi necesare decizii politice costisitoare.

România, pe primul loc în clasamentul inflației din UE

La nivel european, România continuă să ocupe o poziție nedorită. Potrivit datelor citate de Agerpres, în luna decembrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru, Franța și Italia, în timp ce România, Slovacia și Estonia s-au situat la polul opus.

Comparativ cu luna noiembrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în trei țări – inclusiv România – și a crescut în șase state. În zona euro, inflația anuală a coborât la 1,9%, sub ținta pe termen mediu a Băncii Centrale Europene.

În cazul României, datele Institutului Național de Statistică arată o scădere marginală a inflației anuale, de la 9,76% în noiembrie la 9,69% în decembrie, în contextul în care serviciile s-au scumpit cu 11%, iar bunurile nealimentare cu peste 10%.

Prognoze prudente pentru 2026

INS mai arată că indicele prețurilor de consum în decembrie 2025 față de luna anterioară a fost de 100,22%, iar rata medie a inflației pe ultimele 12 luni s-a situat la 7,3%. Calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, inflația anuală a fost de 8,6%.

În acest context, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, la 9,6%, față de 8,8% anterior. Pentru sfârșitul anului 2026, BNR anticipează o inflație de 3,7%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că evoluția inflației va depinde de dinamica economică internă și externă, precum și de coerența politicilor fiscale și monetare, într-un context marcat de presiuni persistente asupra prețurilor.