Guvernul schimbă strategia în PNRR: companiile de stat, scoase de sub controlul politic

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că România are un jalon asumat prin PNRR până la 31 august pentru realizarea planurilor de restructurare a cel puțin trei companii de stat. Executivul renunță la obiectivul listării la bursă și mizează pe eficientizare, profesionalizarea conducerii și retragerea statului din managementul de zi cu zi.

Două jaloane majore în PNRR pentru companiile de stat

Oana Gheorghiu a declarat, marți, la Europa Liberă România, că Planul Național de Redresare și Reziliență include două jaloane importante care vizează reforma companiilor de stat. Primul dintre acestea se referă la închiderea interimatelor din consiliile de administrație, cu termen 31 martie:

„Avem două mari jaloane în PNRR, pe de o parte, închiderea interimatelor în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Asta este un jalon, 31 martie, la care se lucrează intens.”

Vicepremierul a precizat că responsabilitatea declanșării procedurilor de selecție revine ministerelor de linie, în colaborare cu AMEPIP, iar Guvernul monitorizează îndeaproape acest proces.

19:24 • ECONOMIE

Viitorul TAROM, sub analiză strategică. Guvernul exclude, deocamdată, o preluare din străinătate

16:29, 24.01.2026 • POLITICĂ

Vicepremierul Oana Gheorghiu: „Câștigam 20.000 de lei, acum iau 14.300”. Planul dur pentru 1.500 de companii de stat

„Aici e nevoie de munca ministerelor pentru că ministerele sunt cele care declanşează procedurile de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie împreună cu AMEPIP şi suntem în acest proces, susţinem cu tot ce putem şi monitorizăm procesul.”

Restructurare în loc de listare la bursă: termen 31 august

Cel de-al doilea jalon major are termen 31 august și vizează elaborarea planurilor de restructurare pentru minimum trei companii de stat. Inițial, PNRR prevedea listarea la bursă a unor companii, însă acest obiectiv a fost reconsiderat.

„Celălalt jalon este 31 august, planuri de restructurare pentru cel puţin trei companii de stat. Iniţial în PNRR se urmărea listarea la bursă a trei companii. Nu mai e posibil.”, a declarat vicepremierul.

Oana Gheorghiu a explicat că durata necesară pentru o listare de succes face imposibilă respectarea termenelor asumate prin PNRR:

„Termenul e foarte scurt, toată lumea ştie că o listare necesită cel puţin doi ani, să pregăteşti compania, să o faci atractivă pentru investitori astfel încât listarea să fie de succes.”

În urma discuțiilor cu Comisia Europeană, soluția acceptată a fost restructurarea companiilor, nu listarea acestora.

Curățenie în portofoliul de companii de stat

Vicepremierul a arătat că, din totalul celor 22 de companii de stat analizate, unele nu mai pot fi restructurate, fiind deja în faliment sau în proceduri de lichidare.

„Dintre cele 22 de companii, unele clar nu mai pot fi restructurate pentru că ele sunt deja în faliment sau chiar în lichidare şi pentru astea urmărim unde sunt blocajele, să vedem de ce nu s-au închis procedurile, să facem curăţenie în lista companiilor de stat.”, a mai precizat oficialul.

Întrebată dacă Romarm se află printre companiile vizate de restructurare, Oana Gheorghiu a exclus această variantă, precizând că atenția este concentrată asupra companiilor din sectorul transporturilor:

„Romarm nu este o companie pe această listă. Sunt cele din zona de transporturi, cele legate de CFR. Toate CFR-urile.”

Statul trebuie să devină acționar, nu manager

Un obiectiv central al reformei este retragerea statului din managementul operațional al companiilor și redefinirea rolului acestuia ca acționar strategic:

„Se urmăreşte ca toate companiile să fie eficientizate, statul român trebuie să iasă din zona asta de management de zi cu zi pentru că asta a făcut, a fost un manager prost, trebuie să recunoaştem.”

Potrivit vicepremierului, statul trebuie să se limiteze la rolul de acționar responsabil, fără implicare directă în deciziile curente.

Oana Gheorghiu a subliniat că noile reguli vor elimina practica intervențiilor politice directe în activitatea companiilor de stat, inclusiv în ceea ce privește achizițiile și angajările.

„Dacă 35 de ani, miniştrii au fost obişnuiţi să poată suna la compania de stat să dea indicaţii privind achiziţii, privind angajări, privind nu ştiu ce alte decizii de zi cu zi, din momentul ăsta ele nu mai au dreptul să facă.”, a declarat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a recunoscut că schimbarea va necesita o perioadă de adaptare, comparând procesul cu modificarea regulilor de circulație.