Aspirina zilnică nu reduce riscul de cancer la vârstnici și crește mortalitatea oncologică

Timp de ani buni, aspirina a fost privită nu doar ca un medicament banal pentru durere sau febră, ci și ca un posibil aliat în prevenirea cancerului. Ideea a prins rădăcini mai ales în rândul adulților de vârstă medie, pe baza unor studii care sugerau beneficii pe termen lung. Date noi, rezultate dintr-o cercetare amplă, vin însă să nuanțeze serios această perspectivă, atunci când vine vorba despre persoanele vârstnice.

Aspirina și prevenirea cancerului, sub semnul întrebării

Administrarea zilnică de aspirină în doză mică nu reduce riscul de apariție a cancerului la adulții vârstnici și este asociată cu o creștere a mortalității prin cancer, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Monash, citat de news.ro.

Rezultatele contrazic datele mai vechi obținute în principal la persoane de vârstă medie, care indicau o scădere a riscului de cancer, în special a celui colorectal, după aproximativ un deceniu de utilizare a aspirinei.

Studiu de amploare, cu urmărire pe termen lung

Cercetarea a fost publicată joi în revista JAMA Oncology și a inclus 19.114 adulți din Australia și Statele Unite. Majoritatea participanților aveau vârsta de 70 de ani sau peste. Aceștia au fost inițial înrolați în studiul clinic ASPREE (Aspirin in Reducing Events in the Elderly), desfășurat între anii 2010 și 2017.

15:25, 25.12.2025 • ACTUALITATE

A murit Pat Finn, actor din serialele „Friends” și „Seinfeld”. Avea 60 de ani și suferea de cancer

09:44, 09.12.2025 • Sănătate

O formă de cancer aproape necunoscută începe să lovească tot mai mulți tineri. Medicii trag un semnal de alarmă

La momentul includerii în studiu, participanții nu aveau antecedente de boală cardiovasculară, demență sau dizabilități fizice care să le limiteze independența. După finalizarea studiului clinic, cohorta a continuat să fie monitorizată în cadrul studiului observațional ASPREE-eXTension, derulat între 2018 și 2024.

Cum a fost analizat efectul aspirinei

Analiza pe termen lung a inclus atât perioada studiului ASPREE, când participanții au fost repartizați aleatoriu să primească zilnic fie 100 mg de aspirină, fie placebo, cât și perioada de urmărire ulterioară, după oprirea tratamentului. Obiectivul principal a fost evaluarea asocierii dintre administrarea aspirinei și riscul de apariție a cancerului, precum și impactul asupra mortalității prin cancer.

Pe durata unei perioade mediane de urmărire de 8,6 ani, cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative în incidența totală a cancerului între persoanele care au primit aspirină și cele din grupul placebo. Același rezultat a fost observat și în analizele detaliate, indiferent de stadiul bolii, de la stadiul 1 la 4, sau de extinderea cancerului, fie nemetastatică, fie metastatică.

Mortalitatea prin cancer, mai mare în grupul cu aspirină

În contrast cu lipsa unui beneficiu în prevenirea cancerului, studiul a evidențiat o diferență importantă în ceea ce privește mortalitatea. Persoanele din grupul care a primit aspirină au avut o mortalitate prin cancer cu 15% mai mare comparativ cu grupul placebo.

Autorii precizează că acest risc crescut de deces oncologic a fost observat în perioada inițială a studiului ASPREE, dar nu s-a menținut în faza de urmărire ASPREE-eXTension. Acest lucru sugerează că efectul negativ nu a fost unul de durată, însă ridică semne de întrebare privind siguranța administrării aspirinei la această categorie de vârstă.

Ce spun cercetătorii despre utilizarea aspirinei la vârstnici

Cercetătorii subliniază că este necesară o urmărire mai îndelungată pentru a clarifica pe deplin relația dintre aspirină și mortalitatea prin cancer la adulții vârstnici. Totodată, aceștia arată că inițierea unui tratament de mai mulți ani cu aspirină în doză mică, exclusiv cu scopul prevenirii cancerului, nu este susținută de datele obținute în acest studiu.

Persoanele îngrijorate de riscul individual de cancer sunt sfătuite să discute cu medicul curant despre strategiile adecvate, adaptate stării lor generale de sănătate și factorilor personali de risc.