Aceleași cifre, alt ritm: economia României se joacă cu așteptările

După prima lună a anului 2026, România pare să trăiască un fenomen rar în economie: cifrele macroeconomice seamănă cu cele de anul trecut, dar dinamica evoluează exact în sens invers. Specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) descriu anul curent ca un posibil „an în oglindă” pentru economia țării.

„După un început modest în 2026, economia ar putea să accelereze în a doua jumătate a anului, pe fondul reluării procesului de dezinflație și al diminuării impactului măsurilor fiscale, într-un context în care menținerea disciplinei bugetare și gestionarea riscurilor politice rămân esențiale pentru evitarea unor noi presiuni de finanțare”, explică specialiștii RoEM-UBB FSEGA.

Creștere economică modestă, dar stabilă

Conform analizei echipei RoEM-UBB FSEGA, economia a încheiat anul 2025 pe o notă slabă, cu o creștere estimată de aproximativ 0,8% – ușor sub consensul pieței, de circa 1%. „Acest rezultat ar indica o oarecare reziliență economică, având în vedere amploarea și impactul măsurilor fiscale”, subliniază Csaba Bálint, cercetător în cadrul proiectului.

Pentru 2026, specialiștii se așteaptă la o creștere anuală similară, dar cu un impuls mai puternic în a doua jumătate a anului: „După un început slab, în 2026, activitatea economică ar putea accelera treptat, pe măsură ce impactul pachetului de consolidare fiscală, aplicat într-o manieră concentrată în 2025, se diminuează, dezinflația se repornește, fondurile europene substanțiale devin disponibile, iar presiunile financiare asociate ajustării fiscale se reduc. Chiar și în acest context, scenariul nostru de bază rămâne o creștere a PIB-ului de 0,8% pentru 2026”, spune Bálint.

Consumul gospodăriilor – presiune și „tampon”

În 2025, consumul gospodăriilor a fost afectat de presiunea asupra veniturilor reale disponibile, generate de temperarea creșterii salariilor și de accelerarea inflației. „Impactul negativ a fost parțial compensat de creșterea investițiilor, susținute în principal de proiecte finanțate din fonduri europene și de cofinanțarea aferentă”, explică analistul.

În 2026, nivelul scăzut al consumului va continua să exercite presiuni asupra ritmului de creștere economică, ca urmare a efectelor întârziate ale inflației ridicate și ale măsurilor de consolidare fiscală asupra veniturilor reale disponibile. Totuși, efectul ar putea fi parțial atenuat de bilanțurile mai solide ale gospodăriilor: „Dar acest «tampon» este probabil concentrat în rândul gospodăriilor cu venituri mai ridicate, în special din marile orașe, astfel că efectul său de stabilizare asupra consumului ar putea fi doar limitat.”

Investițiile, motorul ascuns al economiei

Pe frontul comerțului exterior, exporturile nete au rămas negative în 2025, însă mult mai reduse comparativ cu anul anterior. „Exporturile au reușit să crească într-un context european relativ rezilient, în pofida șocului tarifelor vamale, și pe baza îmbunătățirilor logistice la frontieră asociate aderării României la spațiul Schengen. În același timp, importurile au încetinit, pe fondul cererii interne mai slabe”, menționează Csaba Bálint.

Investițiile continuă să fie motorul ascuns al economiei: fondurile europene substanțiale și investițiile publice urmează să ofere un nou impuls PIB-ului în 2026, în special în a doua jumătate a anului, când efectele consolidării fiscale se diminuează.

Atenție la tensiunile politice

În privința riscurilor interne, specialiștii atenționează că deficitul bugetar ar putea scădea ușor sub 6,5% din PIB fără necesitatea unor majorări suplimentare de taxe. Totuși, tensiunile politice sau evoluțiile care ar putea submina capacitatea coaliției de guvernare de a menține consolidarea fiscală graduală „ar putea reaprinde îngrijorările economice și genera presiuni serioase de finanțare”, avertizează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.

Privind puțin mai departe, perspectivele pentru 2027 sunt mai optimiste: o creștere mai pronunțată, estimată la +2,6%, este anticipată odată cu reluarea dinamismului economic și a investițiilor, arată studiul amintit.