Deficitul României explicat simplu: cum ne influențează viața de zi cu zi

România se pregătește pentru un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB în 2026, potrivit estimărilor lui Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, prezent la CFA Forecast Dinner. Dar ce înseamnă acest procent pentru viața de zi cu zi a românilor și ce surprize ar putea aduce anul următor?

„Pentru mine, cel puțin, nu a fost neapărat o surpriză că deficitul a fost sub țintă în 2025. Există măsuri aprobate deja, care ar trebui să fie suficiente pentru a atinge ținta de 6%, poate chiar ușor sub”, a explicat Chidesciuc.

Cum a reușit România să țină deficitul sub control?

Performanța fiscală surprinzătoare din 2025 și prognoza optimistă pentru 2026 nu sunt întâmplătoare. Pentru a ajunge la un deficit de sub 6% din PIB, statul român a combinat disciplină strictă și măsuri concrete – un echilibru rar întâlnit în istoria recentă a finanțelor publice din România.

1. Controlul strict al cheltuielilor publice

12:22, 27.01.2026 • POLITICĂ

Alexandru Nazare pleacă miercuri la Bruxelles. Va susține un deficit de 6,2% din PIB pentru 2026

14:02, 21.01.2026 • ECONOMIE

Bolojan, întâlnire de gradul zero la BNR: Discuții cu Isărescu despre bugetul pe 2026 și lupta cu inflația

Una dintre cele mai vizibile măsuri a fost înghețarea salariilor și pensiilor pentru doi ani consecutivi – 2025 și 2026. La prima vedere, această decizie poate părea austeră sau impopulară, însă efectul asupra deficitului a fost semnificativ. Prin blocarea cheltuielilor cu personalul și beneficiile sociale, guvernul a redus presiunea asupra bugetului și a creat un spațiu fiscal pentru alte investiții esențiale.

„Controlul strict al cheltuielilor a fost cu adevărat strict. Așa ceva nu am mai văzut în România de mulți ani”, a declarat Chidesciuc. El a subliniat că această strategie a fost esențială pentru realizarea supra-performanței bugetare.

Această abordare nu înseamnă doar tăierea cheltuielilor, ci o gestionare inteligentă a priorităților: proiectele strategice au continuat, dar consumul curent a fost limitat.

2. Colectarea TVA: instrumentul „secret” al deficitului

Pe partea de venituri, un alt factor-cheie a fost colectarea TVA, un element deseori discutat și controversat în spațiul politic. Deși unii economiști se tem că majorarea TVA poate afecta consumul, datele arată că, în acest caz, veniturile suplimentare din TVA au echilibrat bugetul și au permis atingerea țintei de deficit.

Fără această componentă, Chidesciuc avertizează că deficitul ar fi fost probabil mai mare, iar România ar fi intrat într-un teren fiscal mult mai fragil. Practic, colectarea mai bună a taxelor a compensat lipsa creșterilor salariale, demonstrând că disciplina fiscală și administrarea eficientă a veniturilor pot fi mai puternice decât simple ajustări ale cheltuielilor.

2027: anul incertitudinilor

Dacă 2026 arată stabilitate, 2027 rămâne un an de mare incertitudine. În lipsa unor măsuri concrete deja adoptate, estimările experților depind de două mari variabile:

Veniturile statului

Colectarea taxelor rămâne o provocare veche de două decenii. Deși teoria fiscală a fost clară, România nu a reușit să-și închidă decalajul între ceea ce ar putea încasă și ceea ce încasează efectiv.

„Văd însă un efort mult mai mare în acest sens din partea Guvernului actual”, spune Chidesciuc, sugerând că anul viitor ar putea fi marcat de progrese semnificative în colectarea veniturilor, inclusiv prin digitalizare, controale mai eficiente și reducerea evaziunii fiscale.

Cheltuielile publice

După doi ani de îngheț al salariilor și pensiilor, statul nu mai poate menține aceeași restricție. Creșterile vor fi inevitabile, dar guvernul intenționează să le mențină sub nivelul PIB nominal, pentru a nu pierde controlul asupra deficitului. Această combinație între venituri și cheltuieli va decide dacă România va reuși să mențină deficitul sub 5% sau dacă va fi nevoie de ajustări suplimentare.

Trei scenarii

Pornind de la aceste date și ipoteze, putem contura trei scenarii pentru deficitul anului viitor:

1. Optimist: colectarea TVA funcționează eficient, cheltuielile cresc moderat → deficit <5%
2. Realist: îmbunătățiri parțiale în colectarea taxelor, creșteri salariale moderate → deficit ~5%
3. Pesimist: creșteri salariale și pensii peste PIB nominal, colectare slabă → deficit >5%

Pentru cetățeanul obișnuit, aceste scenarii nu sunt doar cifre: ele reflectă ce se întâmplă cu banii noștri, cum sunt finanțate investițiile și cât de stabilă este economia.

De ce contează aceste cifre pentru tine

Termenii tehnici precum „deficit bugetar” sau „colectare TVA” pot părea abstracte, dar au consecințe directe în viața de zi cu zi: pensiile și salariile viitoare; investițiile în sănătate, școli și infrastructură; costul împrumuturilor statului, care influențează ratele bancare și dobânzile pentru credite.