Revoluția lui Cseke Attila în administrație: mii de funcționari demiși, posturi reduse cu 30% și salarii de șefi plafonate prin lege

Un proiect de lege propus de Ministerul Dezvoltării, insituție condusă de udemeristul Cseke Attila, pregătește cea mai dură restructurare din administrația locală și centrală: mii de funcționari vor fi dați afară, posturile vor fi reduse cu până la 30%, iar salariile unor șefi de instituții vor fi plafonate. În paralel, autoritățile locale câștigă autonomie fără precedent, iar statul își întărește controlul fiscal și capacitatea de colectare, pregătind terenul pentru o economie mai strictă și mai eficientă.

Salariile unor șefi de instituții publice vor fi plafonate

Proiectul introduce plafonarea salariilor unor conducători de instituții publice. Astfel, indemnizația președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nu va putea depăși 0,9 din salariul ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ceea ce va genera economii estimate la 190.812 lei anual.

În plus, se propune reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, de la 9 la 5, și pentru Agenția Națională pentru Locuințe, de la 5-7 la 5 membri, cu o economie cumulată de aproximativ 410.444 lei anual.

De asemenea, ordonatorii principali de credite vor putea prelua integral sau parțial atribuțiile compartimentelor suport de la ordonatorii secundari sau terțiari, reducând suprapunerea funcțiilor și optimizând activitatea instituțiilor publice centrale.

09:01, 23.01.2026 • Administratie

Reforma administrației locale: Ilie Bolojan anunță măsuri dure pentru corectarea dezechilibrelor bugetare

22:00, 14.01.2026 • ACTUALITATE

Marea debarasare: Cum să faci 5 miliarde de lei dintr-o semnătură și 6.000 de „concedieri de aur”

Cifrele restruturării

Proiectul prevede reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal la nivelul administrației publice. Numărul posturilor din instituțiile prefectului va fi diminuat cu 25%, structura urmând să fie stabilită de ministerul coordonator în termen de 15 zile de la adoptarea legii, iar reorganizarea trebuie finalizată în maximum 90 de zile. Reducerea cheltuielilor de personal se aplică centralizat pe fiecare ordonator principal de credite, cu excepția instituțiilor prefectului.

În cazul bibliotecilor de drept public, organigrama și statul de funcții vor fi avizate exclusiv de autoritățile tutelare, pentru o mai bună eficiență.

Numărul polițiștilor locali va fi ajustat în funcție de populație și veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale. Totodată, cheltuielile de personal din ministere, alte organe centrale și autorități publice vor fi reduse cu 10%, cu ajustări pentru cei care au realizat deja economii în 2025.

Pentru administrația locală, salariile personalului de specialitate vor fi stabilite pe grile standardizate, cu excepția marilor municipii, pentru a diminua discrepanțele și a eficientiza cheltuielile.

Printre măsurile centrale se numără reducerea cu peste 6.000 a posturilor consilierilor personali și limitarea numărului maxim de posturi în unitățile administrativ-teritoriale cu până la 30%.

De asemenea, salariile din anumite instituții vor fi plafonate:

• salariul personalului ANRSC:  15.901 lei brut;
• indemnizațiile membrilor consiliului de administrație ANL:  2.877 lei brut;
• indemnizațiile membrilor consiliului de administrație ANCPI:  3.328 lei brut;
• salariul personalului din cabinetele demnitarilor: 8.000 lei brut;
• salariul mediu brut pentru administrația locală:  8.800 lei brut.

Se vor elimina cerințele privind strategiile de descentralizare, analizele de impact și fazele pilot

Unul dintre obiectivele centrale ale proiectului este accelerarea procesului de descentralizare administrativă, prin eliminarea etapelor birocratice care generează întârzieri și consumă resurse fără a aduce valoare semnificativă. Concret, proiectul propune eliminarea cerințelor privind strategiile de descentralizare, analizele de impact și fazele pilot, limitând procesul de transfer de competențe la elaborarea proiectelor de legi sectoriale, în consultare directă cu ministerul coordonator și cu structurile asociative ale autorităților locale. Această măsură are ca scop crearea unui cadru legislativ simplificat și coerent, care să sprijine autonomie locală și să permită o mai bună implementare a serviciilor publice descentralizate.

În paralel, autoritățile locale vor putea păstra temporar posturile preluate fără a încălca limitele impuse de legislația privind personalul, asigurând continuitatea serviciilor publice. Prefectul va prelua atribuțiile de verificare a inventarului bunurilor publice și private, cu scopul de a reduce semnificativ termenele de soluționare și de a facilita accesul la fonduri europene pentru proiectele locale.

Autoritățile locale pot solicita guvernului transferul unui bun printr-un memorandum

Proiectul prevede reguli clare pentru trecerea bunurilor din proprietatea statului în proprietatea autorităților locale sau între unități administrativ-teritoriale. Astfel, autoritățile locale pot solicita guvernului transferul unui bun printr-un memorandum, iar durata investițiilor nu mai este limitată la 5 ani, ci se stabilește în funcție de specificul fiecărui proiect și interesul public. Plata bunurilor poate fi eșalonată până la 10 ani, fără a afecta bugetul local. În cazul bunurilor mobile achiziționate prin fonduri europene sau Mecanismul de Redresare și Reziliență, transferul între autorități se poate face fără plată, facilitând implementarea rapidă a proiectelor și conservarea patrimoniului public.

În același context, se propune o reglementare clară pentru redevențe: acestea vor fi virate de trezorerie către autoritățile locale, simplificând procedura și reducând sarcina administrativă pentru agenții economici. De asemenea, se propun norme pentru închirierea bunurilor publice și private fără licitație, în situații specifice de interes public, inclusiv pentru locuințe de serviciu, garaje, suprafețe mici sau proiecte locale, cu scopul de a reduce birocrația și de a crește eficiența în utilizarea patrimoniului.

Reforma resurselor umane din administrația publică

Proiectul prevede schimbări majore în managementul funcționarilor publici, mai ales pentru înalții funcționari și funcțiile de conducere sensibile. Se introduce un sistem bazat pe merit și competență, cu evaluări multianuale care să coreleze performanța individuală cu obiectivele instituționale. Evaluarea va include indicatori concreți, cum ar fi complexitatea sarcinilor, implicarea și volumul de muncă, și va fi realizată pe o scară de la 1 la 5.

În paralel, se propune mobilitatea prin rotație, voluntară sau obligatorie, pentru funcțiile de conducere sensibile, în scopul dezvoltării competențelor de management și transferului de bune practici între instituții. Mandatele vor fi limitate, iar evaluările multianuale vor fi armonizate cu planurile strategice instituționale. Această măsură urmărește reducerea politizării funcției publice și creșterea profesionalismului administrației.

Se propune, de asemenea, desființarea funcției de inspector guvernamental și reducerea numărului de consilieri personali la nivel central și local, ceea ce ar conduce la economii anuale estimate la peste 360 de milioane de lei. Pentru funcțiile de conducere sensibile, Comisiile de disciplină vor include membri din rândul funcționarilor de conducere, iar raporturile de muncă cu timp parțial vor fi flexibilizate pentru anumite reorganizări locale sau pentru îndeplinirea atribuțiilor în mai multe instituții.

Se modifică legislația privind urbanismul și amenajarea teritoriului

Proiectul modifică legislația privind urbanismul și amenajarea teritoriului. Se elimină astfel formatele standard de structuri de specialitate și permițând autorităților locale să stabilească organizarea acestora în funcție de nevoile specifice locale. Această măsură respectă principiul constituțional al autonomiei locale și financiare și vizează creșterea adaptabilității administrației locale la specificul comunităților.

Se reduc cerințele privind personalul din compartimentele interne specializate

În ceea ce privește achizițiile publice, proiectul propune reducerea cerințelor privind personalul din compartimentele interne specializate: cel puțin o persoană va trebui să aibă studii superioare în domeniu, față de prevederile actuale care impun minimum trei persoane, dintre care două treimi cu studii superioare. De asemenea, se propune abrogarea prevederilor legale care stabilesc condițiile de organizare ale acestor compartimente, pentru a reduce costurile și a flexibiliza structura instituțională.

Măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul local

Proiectul introduce mecanisme pentru consolidarea încasărilor la bugetele locale, în special prin clarificarea impozitării construcțiilor și mijloacelor de transport:

• Pentru lucrările realizate cu autorizație, valoarea impozitului se va calcula pe baza documentelor oficiale anexate cererii pentru emiterea autorizației, evitându-se estimările arbitrare.
• Construcțiile realizate fără autorizație (cu excepția celor edificate înainte de 1 august 2001) vor fi impozitate la valoarea clădirii, cu o majorare de 100% pentru cinci ani, începând cu anul următor constatării neregului, pentru a descuraja practicile ilegale.
• Se clarifică impozitarea clădirilor construite cu autorizație expirată sau parțial finalizate și se stabilește obligația proprietarului de a le declara, inclusiv pentru lucrările executate în regie proprie. Nedeclararea atrage majorări succesive de 30% pentru fiecare perioadă de șase luni.
• Autoritățile locale vor putea identifica construcțiile neautorizate sau nedeclarate folosind imagini satelitare, drone sau alte tehnologii moderne, iar datele vor fi integrate în sistemul de cadastru și carte funciară.
• Structurile de urbanism și fiscalitate vor coopera pentru transmiterea automată a datelor referitoare la autorizații, caracteristicile tehnice și suprafața clădirilor, facilitând calculul corect al impozitelor și reducând erorile administrative.

Pentru mijloacele de transport achiziționate, înmatriculate sau vândute în același an calendaristic, se stabilește un singur termen de plată a impozitului, iar obligația de radiere se aplică în termen de 30 de zile de la ieșirea din circulație. Proprietarii care reînmatriculează vehicule vor plăti impozitul pentru întregul an fiscal.

Se va reduce lista informațiilor considerate secret fiscal

Proiectul modifică Codul de procedură fiscală pentru a restrânge lista informațiilor considerate secret fiscal, concentrându-se doar pe datele financiare esențiale și facilitând accesul autorităților pentru control și verificare. Se extinde obligativitatea organelor fiscale de a transmite date de la Uniunea Națională a Notarilor Publici, inclusiv actele de transfer ale dreptului de proprietate.

Certificatele de atestare fiscală vor confirma plata tuturor obligațiilor locale la dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport. În plus, listele debitorilor persoane fizice și juridice vor fi publicate pe site-urile autorităților fiscale, promovând transparența și conformarea voluntară.

Reforma administrației locale și a controlului fiscal: mai multă autonomie, eficiență și responsabilitate

Proiectul legislativ aflat în dezbatere aduce modificări substanțiale în mai multe domenii, vizând în principal eficientizarea activității autorităților publice locale și centrale, creșterea responsabilității fiscale a contribuabililor și consolidarea autonomiei locale. Schimbările legislative propuse se concentrează pe optimizarea resurselor umane și bugetare, digitalizarea serviciilor publice și întărirea controlului asupra activităților economice cu risc social.

Digitalizarea serviciilor de înmatriculare și suspendarea dreptului de a conduce
Modificările aduse OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prevăd extinderea serviciilor electronice oferite prin platforma gestionată de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări. Astfel, situația fiscală a vânzătorilor și cumpărătorilor va fi verificată automat în vederea eliberării certificatelor de atestare fiscală, valabil și pentru radierile din circulație.

În plus, perioada de suspendare a dreptului de a conduce poate fi redusă dacă contravenientul achită integral datoriile către bugetul local. Măsura vizează stimularea plății amenzilor și reducerea restanțelor fiscale, în timp ce titularii de permise fără domiciliu în România vor trebui să demonstreze plata doar a amenzii care a determinat suspendarea.

Amenzi și recuperarea creanțelor fiscale
Prin modificarea OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor se propun ajustări ale cuantumului amenzilor în funcție de autoritatea emitentă și gravitatea contravenției, precum și clarificări privind comunicarea proceselor-verbale și plata redusă a amenzilor în anumite situații speciale.

Se instituie majorări progresive pentru amenzile neachitate și se permite cesionarea creanțelor către executorii judecătorești sau operatori specializați. Obiectivul este consolidarea colectării amenzilor restante și reducerea blocajelor în procesul contravențional.

Fonduri pentru patrimoniu și autonomie locală
Se introduce „Fondul de regenerare locală”, prin care consiliile locale pot aloca până la 5% din veniturile proprii pentru conservarea patrimoniului cultural, istoric și arhitectural. Fondul poate fi suplimentat în cursul anului cu aprobarea autorităților competente.

Autonomia locală este întărită și în domenii sensibile precum jocurile de noroc, unde autoritățile locale primesc competențe decizionale privind autorizarea activităților și stabilirea taxelor, prevenind extinderea necontrolată în comunități vulnerabile.

Protecția veniturilor sociale și executarea silită
De la 1 ianuarie 2026, modificările permit reținerea sau executarea silită a indemnizației asistentului personal al persoanei cu handicap grav și a venitului minim de incluziune, pentru plata impozitelor și taxelor locale restante. Procedura garantează, însă, că beneficiarii primesc drepturile cuvenite după deducerea obligațiilor fiscale, asigurând astfel echilibrul între colectarea fiscală și protecția socială.

Îmbunătățirea controlului asupra construcțiilor și urbanismului
Autoritățile locale vor aproba proceduri clare de control privind autorizarea și execuția lucrărilor de construcții, urmărind respectarea termenelor și legalitatea lucrărilor. Digitalizarea și interoperabilitatea sistemelor fiscale și urbanistice permit o mai bună identificare a construcțiilor ilegale și calcularea corectă a impozitelor datorate.

Impactul financiar: creșteri de venituri și reduceri de cheltuieli pentru bugetele locale și centrale

Proiectul de act normativ propus are efecte semnificative asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt (2026), cât și pe termen mediu, până în 2030. Conform estimărilor, principalele modificări se regăsesc la nivelul veniturilor bugetare și al cheltuielilor salariale din administrația centrală și locală.

Veniturile bugetelor locale se vor modifica semnificativ în perioada 2026–2030. În anul curent, se estimează o scădere de 990,394 milioane lei, ca urmare a ajustărilor fiscale și eliminării unor scutiri considerate nesustenabile. Pentru anii următori, veniturile sunt prognozate să crească la 1.697,819 milioane lei în 2027, 2028 și 2029, urmând ca în 2030 să fie ușor mai mici, respectiv 1.556,334 milioane lei.

La nivel central, cifrele pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale nu sunt detaliate, însă măsurile propuse includ extinderea bazei de impozitare, cesionarea creanțelor fiscale către entități specializate și eliminarea unor scutiri fiscale nesustenabile, pentru eficientizarea colectării veniturilor.

Proiectul mai prevede finanțarea centrelor militare de la bugetul Ministerului Apărării, reducând astfel presiunea pe bugetele locale, precum și optimizarea cheltuielilor prin interconectarea sistemelor fiscale și implementarea măsurilor de executare silită pentru creanțele fiscale restante, inclusiv asupra indemnizațiilor asistenților personali și a venitului minim de incluziune, începând cu 2026.

Potrivit surselor oficiale, finanțarea acestor măsuri se va realiza în limita fondurilor aprobate anual prin legile bugetare, precum și din alte surse legal constituite, iar impactul estimat asupra bugetelor locale și centrale va fi monitorizat anual.