Cum a manipulat Jeffrey Epstein elitele lumii după bunul său plac

În spatele depravării sale, Jefrrey Epstein avea un talent aparte de a păstra loialitatea celor pe care îi păcălea.

Viața lui bazată pe minciuni a început încă din școală. În biroul său cu panouri de lemn, din vila cu șapte etaje a lui Jeffrey Epstein, de lângă Central Park, un sentiment de panică se instala. Un vizitator neașteptat pe trotuarul din față pusese echipa de asistenți tineri, în majoritate femei, de la 9 East 71st Street, în stare de tulburare.

Bărbatul cu păr grizonat părea mai în vârstă decât cei 69 de ani ai săi, dar era hotărât să intre prin ușile duble de stejar, înalte de 4,5 metri. Se prezentase drept „Steven Hoffenberg… unul dintre asociații lui Jeffrey.”

Unul dintre ajutoarele lui Epstein l-a oprit, alungându-l în frigul nopții de ianuarie înainte de a alerta restul personalului, dar bărbatul a fost persistent. „Țineți ușile principale și cele interioare închise de la interior”, le-a scris asistentul echipei într-un email: „Este nebun și NU trebuie lăsat în casă sub nicio formă.”

19:31 • Internațional

The Guardian: Vrei să-l oprești pe Trump să-ți hărțuiască țara? Ridică-te

16:28 • Internațional

Guvernul Cubei a rezistat 67 de ani. Va cădea sub presiunea lui Trump?

Epstein a cerut ajutor unui prieten pentru protecție: „Am un nebun pe nume Steven Hoffenberg care mă urmărește”, i-a scris. „Ai un bodyguard înarmat pe care să-l pot angaja pentru câteva zile?”

Era ianuarie 2014, iar Hoffenberg nu era nebun. Era doar furios. În anii ’80 și ’90, apelantul fusese mentorul lui Epstein în afaceri și un jucător important în Manhattan. Dar în ultimii 18 ani stătuse în închisoare pentru o fraudă pe care susținea că ambii o comiseseră împreună.

Steven Hoffenberg este escortat de agenți FBI în Little Rock, Arkansas, în februarie 1996

Din celulă, a fost nevoit să-l vadă pe fostul său protégé trăind o viață cu avioane private și case de lux, fiind primit de personalități precum Bill Clinton, prințul Andrew sau Bill Gates, se arată într-un articol publicat de The Times.

Mai rău, în timp ce Hoffenberg executa o pedeapsă pe care chiar judecătorul o considera aspră, Epstein negociase un acord de recunoaștere vinovăției pentru o infracțiune mult mai gravă — solicitarea sexuală a unui minor — și a primit doar 18 luni cu eliberare zilnică. În ciuda numeroaselor dovezi FBI cu zeci de victime, echipa legală a lui Epstein a negociat să recunoască vinovăția doar pentru o singură acuzație de instigare la prostituție și una de procurare a unei persoane sub 18 ani.

Când Hoffenberg a fost eliberat, a încercat să dea în judecată pe Epstein pentru a restitui familiilor păcălite, dar sinuciderea pedofilului în august 2019 i-a pus capăt eforturilor. Hoffenberg a murit fără niciun ban trei ani mai târziu, aproape în aceeași zi.

Deși viețile lor infracționale au luat direcții radical diferite, Epstein și Hoffenberg semănau în multe privințe: amândoi crescuseră în Brooklyn, niciunul nu avea diplomă universitară, amândoi aveau o înclinație puternică pentru afaceri necinstită.

Dar exista o diferență majoră: Epstein avea un talent extraordinar de a păstra loialitatea elitei mondiale — chiar și după ce îi păcălea.

Povestea lui Epstein este una de abuzuri sexuale, trafic și violuri organizate asupra minorilor, dar în spatele ei se află și relatarea fascinantă a modului în care un escroc abil a reușit zeci de ani să manipuleze cei mai bogați și influenți oameni din lume, făcându-i să creadă că au nevoie de el.

Așa cum arată în mod repetat numeroasele emailuri din dosarele Epstein, rețeaua lui de prieteni — de la bărbații pe care îi păcălea la femeile pe care le abandona — a rămas alături de el mult timp după ce crimele sale sexuale au devenit cunoscute. Se pare că cei care bănuiam ce era mai rău și-au ținut gura, sau au împiedicat pe cei curajoși să vorbească. Așa cum i-a spus un asociat masculin al lui Epstein unei fete care căzuse victimă: „Prietenii nu spun lucruri ca să-și bage prietenii în belele.”

Cum a inspirat o loialitate atât de greșit plasată și era motivat doar de lăcomie?

„Era un vânzător desăvârșit”

Epstein a crescut în Sea Gate, Brooklyn, o comunitate muncitorească la marginea Coney Island, la 90 de minute cu autobuzul de Manhattan. Zona arată astăzi aproape la fel ca atunci: intrarea modestă duce într-o zonă dens populată cu case și apartamente simple. În timp ce stăteam săptămâna trecută în zăpadă, o procesiune de mașini — de la modele de lux la sedanuri familiare modeste — intra, proprietarii arătând cardurile de rezidență la pază.

Tatăl său, Seymour Epstein, lucra la Departamentul Parcurilor, iar mama, Pauline, era casnică. Ambii — ca majoritatea locuitorilor din Sea Gate în anii ’60 — erau copii ai imigranților evrei.

Epstein era un copil dolofan, cunoscut printre prietenii de la Lafayette High School drept „Eppy”. Pianist talentat, era inteligent — mai ales la matematică. O fostă colegă de liceu i-a spus autorului James Patterson că a învățat geometrie „în doar două luni”.

Epstein la pian! DEPARTAMENTUL DE JUSTIȚIE AL SUA

„Nu putem spune decât lucruri frumoase despre el. De fapt, el este motivul pentru care am mers la facultate.” Cariera lui a început predând matematică și fizică la prestigioasa Dalton School din Manhattan. Un părinte, impresionat de abilitățile lui matematice, a contactat un director de la banca de investiții Bear Stearns, Ace Greenberg, recomandându-l. Greenberg a fost cucerit de tânărul inteligent din Coney Island, care avea experiența străzii și spiritul practic ce diferenția bănca de rivalii mai rafinați de pe Wall Street. L-a angajat, iar tânărul a prosperat. Așa cum spunea un executiv Bear: „Era un vânzător desăvârșit.”

Încă de atunci, însă, necinstea era parte integrantă din modul său de operare.

Departamentul de personal a aflat că Epstein mințise în CV-ul său despre diplomele de la două universități din California — de fapt, nu avea nicio diplomă. Dar era atât de fermecător încât, atunci când Greenberg l-a confruntat, l-a iertat.

A plecat în cele din urmă când banca a început să investigheze un împrumut necorespunzător acordat unui prieten și acuzații de tranzacții cu informații privilegiate prin una dintre iubitele sale. Declarați că este jignit de acuzații, a demisionat. Dar cei cinci ani la Bear i-au oferit începutul unei rețele exclusive de contacte.

Printr-o prietenă, a fost introdus în înalta societate britanică, prin familia bogată Leese, dealer de arme la origine, care l-a primit în conacul lor din secolul XV, South Wraxall Manor. Patriarhul Douglas „Doggie” Leese fusese acuzat că gestiona comisioane ilegale pentru vânzarea de avioane de luptă britanice către Arabia Saudită. L-a luat în grijă pe tânărul american de 28 de ani, prezentându-i vânătoarea în natură și nopțile în Mayfair, precum și „fetele”.

Doggie l-a introdus pe Epstein la executivi de pe Wall Street și la socialiști, inclusiv Hoffenberg și magnatul de presă Robert Maxwell. Epstein i-a predat matematică fiului mai mic, Julian Leese.

Dar propensitatea lui Epstein pentru necinste a stricat prietenia. Doggie a aflat că Epstein încărca zboruri cu Concorde și se caza în hoteluri de cinci stele pe cheltuiala familiei Leese. Mai rău, când lucra pentru Hoffenberg, vindea investiții frauduloase nașilor lui Julian. „A fost un dezastru”, a declarat Julian ulterior.

În ciuda tuturor furturilor, dosarele sugerează că familia a rămas prietenă, schimbând emailuri cordiale ani de zile.

Pe măsură ce intrase în treizeci de ani, cercul său social din New York s-a extins, iar el continua să păcălească pe cei al căror prieten considerase că poate fi folosit, cultivând în același timp pe cei pe care îi vedea utili — precum Sir James „Jimmy” Goldsmith, finanțator și fondator al Partidului Euro-sceptic britanic.

Lynn Forester de Rothschild l-a prezentat prințului Andrew, în timp ce Epstein a menținut o prietenie de lungă durată cu Ariane de Rothschild, șefa grupului bancar Edmond de Rothschild din Elveția. Ea i-a plătit milioane de dolari pentru consultanță financiară pe parcursul colaborării lor, care a durat cel puțin până în 2018.

Lynn Forester de Rothschild vorbește cu Bill Clinton în timpul unei runde de golf cu Andrew Mountbatten-Windsor în Martha’s Vineyard în 1999. Mai jos, cu Donald Trump și Andrew Stein la o gală din New York în 1988

RON GALELLA/COLECȚIA RON GALELLA PRIN GETTY IMAGES

Epstein era de asemenea suficient de apropiat de familia Hanson, industriali britanici, încât Robert Hanson, fiul magnatului care își făcuse averea, să-i facă, aparent, o glumă sexuală chiar în timp ce Epstein era încarcerat pentru crime pedofile. Un prieten comun, a cărui identitate a fost ascunsă, a declarat: „Sunt cu Robert Hanson și întreabă dacă vrei să-ți trimită Vaseline!”

Prietenii și cunoștințele sale făceau frecvent aluzii la gustul lui Epstein pentru femei. Susțineau că nu cunoșteau amploarea depravației sale, dar suspiciunea persistă că Epstein avea un plan.

Potrivit lui Hoffenberg, chiar în anii douăzeci Epstein aplica o tehnică de afaceri pe care o numea „jocul cutiei”, prin care plasa pe cineva într-o situație compromițătoare, astfel încât era greu să nu-i plătească bani.

Își echipa casele cu camere ascunse și se suspectează pe larg că folosea fete și fotografii ca „kompromat” pentru a-și influența „oaspeții”. Au existat apeluri pentru o anchetă privind posibilitatea ca Epstein să fi furnizat informații Rusiei — o țară în care își procura femei și desfășura afaceri.

La începutul anilor ’90, Epstein o întâlnise pe Ghislaine Maxwell, cu care începe să se implice sentimental și, așa cum a reieșit ulterior, să recruteze și să abuzeze sute de fete și tinere. Departamentul de Justiție al SUA a subliniat că dosarele Epstein „pot include imagini, documente sau videoclipuri false sau trimise în mod fals”. Ele sunt pline de sexualitate — fie prin mesaje abuzive și misogine către tinere, fie prin bravade obscene între bărbați în vârstă. Ele indică faptul că Epstein găsea femei nu doar pentru prințul Andrew, ci și pentru alți bărbați, inclusiv fratele afacerist al lui Elon Musk, Kimbal („Fii drăguț cu Jenn”, îl avertizează un asociat al lui Epstein pe Kimbal, „Jeffrey înnebunește dacă cineva își bate joc de fetele/prietenele lui”). Andrew Mountbatten-Windsor a negat orice vină, iar Kimbal nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Ghislaine Maxwell și Epstein DEPARTAMENTUL DE JUSTIȚIE AL SUA

Chiar și atunci când nu procura femei pentru alții, Epstein reușea să creeze o atmosferă care îi determina pe contactele elitei să împărtășească intimități compromițătoare.

Italianul Eduardo Teodorani, industrial și membru al super-bogatei dinastii Agnelli, îi raporta frecvent informații despre „femei”, iar regretatul pionier AI Roger Schank, unul dintre oamenii de știință pe care Epstein i-a atras în cercul său prin donații generoase universităților, se lăuda că „și-a pierdut interesul pentru femei. Știa că poate avea orice fată vrea, în termenii săi.”

Omul de afaceri miliardar Sultan Ahmed bin Sulayem, descris de Epstein drept mâna dreaptă a prințului moștenitor Sheikh Hamdan bin Mohammed bin Rashid Al Maktoum, i-a trimis emailuri în engleză spartă: „Mohammed nu este ca mine și când vine vorba de femei este dedicat soției sale.” Nu există nicio indicație că acești bărbați erau conștienți de abuzurile lui Epstein sau că ar fi participat la acestea. Au fost făcute încercări de a contacta Teodorani și bin Sulayem.

Sultanul Ahmed bin Sulayem COMITETUL DE SUPRAVEGHERE AL CAMEREI

Epstein folosea și alte instrumente de persuasiune. Cunoștințele sale vorbeau aproape unanim despre farmecul, carisma și disponibilitatea lui de a ajuta. În multe emailuri, oferea sfaturi solide — atât financiare, cât și personale. Îi ajuta pe prieteni după ce fuseseră păcăliți de schema Ponzi a lui Bernie Madoff, îl sprijinea pe filozoful Noam Chomsky cu pensia, îl influența pe miliardarul Sir Leonard Blavatnik să găsească un loc de muncă pentru o cunoștință feminină în Rusia și sfătuia o altă femeie să nu își părăsească logodnicul după o aventură cu antrenorul personal.

Noam Chomsky într-un avion cu Epstein COMITETUL DE SUPRAVEGHERE AL CAMEREI DE REPREZENTANȚILOR DEMOCRAȚI/REUTERS

Însă era mereu atent la următoarea afacere. Când schema Ponzi a lui Hoffenberg s-a prăbușit, Epstein a atras o nouă victimă, mult mai bogată decât oricine păcălitese anterior: miliardarul de retail Les Wexner. Epstein a cucerit omul din spatele lanțului Victoria’s Secret și l-a convins treptat să-l facă consilierul său financiar principal.

Acea prietenie l-a propulsat de la statutul de simplu bogat la cel de superbogat. Epstein s-a insinuat adânc în operațiunile lui Wexner, înlăturând managerii existenți și preluându-le funcțiile. În acest proces, a furat milioane de dolari — uneori zeci de milioane — pentru sine.

Relația a durat ani de zile, până în 2007, când s-au certat. Au existat zvonuri — mereu negate de Wexner — despre favoruri sexuale obținute. Virginia Giuffre, decedată, susținea că a fost traficat către Wexner și către Andrew Mountbatten-Windsor. Ambii bărbați neagă acuzațiile.

Fișierele recent publicate includ un proiect de scrisoare al lui Epstein către Wexner, în care acesta își exprimă simpatie față de fostul prieten pentru situația Giuffre, dar continuă cu ceea ce poate fi interpretat ca amenințări voalate de a divulga confidențe soției lui Wexner, Abigail. „Noi doi am avut treburile noastre de bandă timp de peste 15 ani”, scria Epstein. „O mare parte din ele, ea nu știa.” Purtătorul de cuvânt al lui Wexner a spus că nu a primit niciodată scrisoarea și că Epstein s-a înfuriat după ce Wexner a refuzat să-l întâlnească. Wexner a rupt legăturile după ce a descoperit furtul și comportamentul criminal al lui Epstein.

După ce a fost respins de Wexner, Epstein a stabilit o relație similară cu alt miliardar, Leon Black, fondator de private equity, căruia i-a oferit servicii financiare similare în schimbul zecilor de milioane de dolari anual. Black a demisionat de la compania sa, Apollo Management, din cauza legăturilor cu Epstein, care i-a administrat taxe și averi. Din nou, cei doi s-au despărțit din cauza banilor, Epstein cerând să fie plătit „40 de milioane pe an”, pentru a „curăța” averile familiei create de „copiii tăi retardați”.

În paralel cu disputa financiară, scandalurile sexuale erau prezente în fundal. Documentele judiciare arată că Epstein l-a prezentat pe Black la mai multe tinere, unele dintre ele acuzând ulterior abuzuri. Una susținea că l-a întâlnit pe Black în vila lui Epstein, unde ar fi fost violată în camera de masaj. Black neagă acuzațiile.

Contactele din Silicon Valley și influența în lumea tehnologică

Pentru Epstein, cultivarea contactelor era o chestiune serioasă de afaceri. El folosea serviciile unor profesioniști în networking, precum Peggy Siegal, o executivă de PR care îi trimitea în mod regulat rapoarte detaliate și pline de bârfe despre petrecerile celebrităților, yacht-urile, avioanele și piscinele pe care le vizita în sezonul de la Cannes.

La o petrecere din 2010, Siegal i-a trimis un email recomandându-i să îl întâlnească pe David Reuben, miliardar în metale transformat în investitor în tehnologie, a cărui familie este a doua cea mai bogată din Marea Britanie conform Sunday Times Rich List. Ea îi scria: „Stau lângă el. Locuiește în Londra și Cannes. Are un iaht numit Siren, lung de 242 de picioare. Mâine pleacă spre Antigua… cât de departe este insula ta de Antigua?”

Epstein răspunde: „Adu-l mâine la ceai.” Siegal a declarat că nu era conștientă de crimele sexuale ale lui Epstein și că s-a simțit „profund jenată” de relația ei cu el.

Peggy Siegal la Muzeul Metropolitan de Artă în 2010 ARHIVĂ FAIRCHILD/PENSKE MEDIA PRIN GETTY IMAGES

Epstein își cultivase de asemenea relațiile cu elitele din Orientul Mijlociu. La un moment dat, fusese numit în consiliul de administrație al unei companii de sănătate din regiune, cu rolul exclusiv de a aranja întâlniri cu contactele sale. Contractul specifica neobișnuit exact ce persoane trebuia să țintească: cei mai puternici trei bărbați din regiune — Mohammed bin Salman, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Sheikh Mohammed bin Zayed Al Nahyan, conducătorul Abu Dhabi-ului, și Sheikh Mohammed bin Rashid Al Maktoum, conducătorul Dubaiului.

Mai târziu, Epstein a tranzacționat acțiuni ale companiilor de tehnologie, investind milioane de dolari în Valar, o firmă de venture capital fondată de Peter Thiel, miliardarul fondator PayPal din Silicon Valley. A obținut profituri uriașe din investițiile timpurii în Coinbase, platforma de criptomonede, și a dezvoltat contacte impecabile cu elitele din Silicon Valley, ceea ce i-a oferit acces la oportunități investiționale inaccesibile publicului larg.

De la casele sale din New York, Insulele Virgine și New Mexico, Epstein oferea regulat informații și bârfe către vasta sa rețea de contacte. Lordul Mandelson, acum discreditat, pe care îl numea „Petie”, a fost unul dintre cei care au beneficiat. Un email anterior nepublicat arată că, în aprilie 2010, în timp ce Mandelson era secretar de afaceri și Partidul Laburist încerca fără succes să câștige alegerile generale, Epstein îl informa despre o afacere profitabilă din punct de vedere politic. Banca americană JPMorgan era pregătită să facă o investiție majoră în Marea Britanie, cu un nou sediu la Londra. Epstein îi scria lui Mandelson: „Poate anunța banca angajamentul de construire în Canary Wharf cu sincronizarea ta și cu orice atribuire a meritelor consideri potrivită.”

Pe parcursul carierei sale, mulți oameni de afaceri nu reușeau să înțeleagă cum devenise atât de bogat. Colecta informații compromițătoare („kompromat”) despre elitele occidentale pentru Kremlin? Era implicat Mossad? Agențiile de informații americane? Emailurile oferă indicii tentante, dar nimic concret.

Detaliile infracțiunilor sale financiare încep să iasă la iveală, dar probabil că nu vom afla niciodată întreaga adevăr despre motivul pentru care atât de mulți au fost fermecați de el. Epstein era un criminal, dar unul foarte abil, iar multe dintre cele mai captivante emailuri și mesaje se încheie cu simplul îndemn „sună-mă”, moment în care traseul se oprește brusc.