Rezident în România, dar numai după ce trece iarna: Statul are nevoie de 243 de zile ca să te creadă că te-ai mutat aici

Obținerea rezidenței fiscale în România continuă să fie un proces complicat pentru persoanele fizice nerezidente, iar modificările legislative și interpretările organelor fiscale au stârnit discuții între consultanți fiscali și Ministerul Finanțelor. Ordinul nr. 1099/2016, care stabilește regulile privind stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice, este principalul act normativ vizat.

Potrivit Ordinului nr. 1099/2016, orice persoană care se stabilește în România și petrece în țară mai mult de 183 de zile într-un interval de 12 luni este considerată, din punct de vedere fiscal, rezidentă și are obligația de a depune formularul Z015 – „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România”. La prima vedere, regula pare simplă, dar realitatea este mult mai complicată. În prezent, legea impune ca acest chestionar să fie completat abia după ce se împlinesc cele 183 de zile, iar organul fiscal are apoi la dispoziție aproximativ 30 de zile pentru a răspunde.

În practică, acest mecanism duce la o situație surprinzătoare: chiar dacă o persoană știe sigur că va rămâne în România pe termen lung – fie că este vorba de un student venit la universitate, un profesionist detașat de compania sa internațională sau un român care se întoarce definitiv în țară – statutul său fiscal nu este oficial recunoscut până la aproximativ 243 de zile de la sosire. Timp de opt luni, persoana se află într-o zonă gri birocratică, în care nu poate beneficia de facilități bancare, nu poate declara corect veniturile și nici nu poate plăti impozitele aferente în mod oficial.

Problemele sunt concrete și palpabile. Deschiderea unui cont bancar în România devine aproape imposibilă, iar fără cont bancar este dificilă plata facturilor, contractarea unor servicii sau transferul salariului. În același timp, declararea veniturilor obținute în România sau în străinătate poate fi întârziată, ceea ce poate atrage penalități sau sancțiuni pentru nerespectarea termenelor legale. Practic, persoanele nerezidente care se mută în România trebuie să navigheze între legislație, proceduri bancare și obligații fiscale, adesea fără ghidaj clar.

20:21 • Finanțe

Taxa pe greșeală: Cum vor Finanțele să „stoarcă” sistemul bancar prin sancțiuni calculate la cifra de afaceri

18:20 • Finanțe

Marile companii din România, obligate să-și dezvăluie impozitele amânate

Un alt punct sensibil este cerința anexării la chestionar a unui document emis de autoritatea fiscală străină, care să ateste că persoana nu mai figurează ca rezident fiscal în acel stat. Pentru mulți, acest document este dificil sau chiar imposibil de obținut rapid. Experții fiscali susțin că obligația este irrelevantă pentru autoritățile române, întrucât interesul principal al statului român este să stabilească rezidența fiscală pe teritoriul său, nu să verifice scoaterea persoanei din evidența altor state. „Interesul organului fiscal din România este stabilirea rezidenței fiscale aici, nu scoaterea din evidența fiscală a altui stat”, explică Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

Într-o scrisoare oficială adresată Ministerului Finanțelor și ANAF, Manolescu propune două modificări esențiale:

1. Depunerea chestionarului Z015 înainte de împlinirea celor 183 de zile, pentru persoanele care demonstrează că vor rămâne pe termen lung în România prin contracte de închiriere sau proprietate, contracte de muncă sau de studii. Această schimbare ar reduce semnificativ perioada în care rezidența fiscală nu este recunoscută și ar facilita viața celor care vin în România.
2. Eliminarea obligației de a prezenta documentul de la autoritatea fiscală străină, considerat inutil pentru stabilirea statutului fiscal românesc.

Ministerul Finanțelor a transmis că analizează aceste propuneri, dar a ținut să precizeze că persoanele care obțin venituri în România trebuie să aibă număr de identificare fiscală (NIF) chiar de la sosire. Procedura este în parte simplificată: băncile pot solicita organelor fiscale atribuirea NIF-ului sau a codului de înregistrare fiscală, iar Ministerul transmite informația în termen de cinci zile, inclusiv prin aplicațiile online ANAF, ceea ce reduce unele dintre blocajele administrative.

Prin urmare, România se află într-un echilibru delicat între nevoia de conformitate fiscală strictă și flexibilitatea necesară pentru persoanele care se stabilesc sau revin în țară, în special românii din diaspora, studenți și profesioniști detașați.