The Guardian: România a rupt legătura dintre creșterea economică și emisii: povestea unei tranziții energetice rapide, dar contradictorii

În câmpurile încă înghețate din sudul României, din apropierea Bucureștiului, muncitorii se pregătesc să monteze cel mai mare parc solar din Europa: un milion de panouri fotovoltaice, susținute de baterii care vor furniza energie după apusul soarelui. Proiectul de 760 MW, dezvoltat de compania Enery, nu va rămâne însă cel mai mare pentru mult timp: în nord-vestul țării a fost aprobat un parc solar de 1 GW.

Aceste proiecte, împreună cu ferme eoliene de pe litoralul Mării Negre, centrale nucleare de pe Dunăre și numeroase panouri solare pe acoperișurile clădirilor, au transformat economia României de la un stat industrial și poluat în perioada comunistă, la un sistem mult mai curat și diversificat energetic, scrie The Guardian.

„Trendul este ireversibil”, afirmă Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române de Energie Eoliană și manager la Enery. „Dar trebuie să jucăm inteligent.”

Deși România nu este percepută drept lider climatic, țara a realizat ceea ce mulți specialiști numesc „Sfântul Graal” al tranziției energetice: decuplarea rapidă a creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră. Conform datelor oficiale, intensitatea emisiilor de CO2 pe unitate de PIB a scăzut cu 88% între 1990 și 2023, iar emisiile totale au coborât cu 75%.

16:17 • Business

Lovitură pentru România: un gigant al tutunului, din Coreea de Sud, a ales Kazahstanul

11:23, 14.01.2026 • ECONOMIE

Economie de avarie în 2026: Investițiile europene, singurul «plămân» al României într-un an de stagnare și ajustări dure

De la comunism la integrarea europeană

Sub regimul lui Nicolae Ceaușescu, România a devenit un stat industrial poluant, bazat pe lignit și petrol greu. Fabriciile depășeau capacitatea centralelor electrice, iar eficiența energetică era scăzută. Revoluția din 1989 și privatizarea industriei au dus la închiderea fabricilor, colapsul minelor și reducerea producției în centralele energetice.

„Prima scădere a emisiilor a fost mai mult un fenomen istoric decât rezultatul unei politici active de decarbonizare”, explică Ioana-Maria Petrescu, fost ministru de Finanțe și fondatoare a organizației non-profit Pur și Simplu Verde. „Dar a continuat, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană.”

Intrarea în UE în 2007 a impus standarde mai stricte pentru poluatori, a introdus sisteme de tranzacționare a certificatelor de emisii și a canalizat fonduri pentru modernizarea sectorului energetic. În același timp, centrala nucleară de la Cernavodă a fost finalizată, iar schemele de certificate verzi au sprijinit dezvoltarea energiei regenerabile.

Astfel, în primii 17 ani după căderea cortinei de fier, intensitatea emisiilor sectorului energetic a scăzut cu 9,2%, iar în următorii 17 ani cu 52%. Schimbarea structurii economice, de la industrie grea la servicii, a redus și presiunea asupra agriculturii și a pădurilor, crescând capacitatea naturală de absorbție a carbonului cu 77%.

Beneficii și costuri sociale

România a reușit să decupleze economia de emisii mai rapid decât multe alte țări europene, însă beneficiile nu au fost distribuite uniform. Orașe miniere și comunități industriale au suferit depopulare masivă după închiderea fabricilor și minelor. Tinerii au emigrat în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite.

„Este bine că am redus emisiile și că ne bazăm pe industrii diferite”, spune Petrescu, „dar tranziția a fost brutală pentru multe persoane.”

Fructele ușor de cules 

Experții avertizează că decuplarea rapidă din România a fost posibilă în mare parte datorită reducerii emisiilor din sectorul energetic – ceea ce ei numesc „fructele ușor de cules”. William Lamb, cercetător la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, explică: „Oprirea centralelor pe cărbune și trecerea la energie nucleară sau regenerabilă este simplă comparativ cu reducerea emisiilor din transporturi sau clădiri.”

Transformarea energetică recentă a fost însă umbrită de conflicte politice și economice. Extinderea centralelor pe gaze naturale, proiecte miniere și construcția de noi capacități pe combustibili fosili ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung. În plus, publicul român este mai sceptic decât media europeană față de criza climatică și neutralitatea energetică până în 2050.

Sursa: The Guardian

România: leagănul petrolului și drumul către energie curată

Ploiești, cunoscut ca „leagănul petrolului”, a fost primul oraș din lume iluminat integral cu petrol distilat în 1857. De-a lungul secolului XX, regiunea a alimentat mașina de război germană și a fost un centru al industriei petroliere. Astăzi, deși tinerii ingineri nu se tem pentru viitorul lor profesional, România continuă să investească în gaze și petrol, inclusiv în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră și în modernizarea centralei Mintia pe gaz.

Criticii avertizează că investițiile masive în gaze pot fi costisitoare și neviabile economic pe termen lung, mai ales în contextul politicilor europene de reducere a emisiilor. Raluca Petcu de la Bankwatch România atrage atenția: „Este mai scump să faci tranziția de două ori – mai întâi pe gaze, apoi pe regenerabile.”

Lecții pentru alte țări

În pofida provocărilor, România rămâne un model regional de decuplare rapidă a creșterii economice de poluare. Emisiile nete per capita sunt de aproximativ 3 tone – mai puțin decât orice altă țară europeană, cu excepția Suediei. Țara ar putea oferi un exemplu pentru statele din Europa de Est și pentru economiile emergente din Asia sau America de Sud: este posibil să crești standardele de viață și să reduci emisiile rapid, chiar după un secol de dependență de combustibili fosili.

„Nu trebuie să transformăm exemplul României într-o lecție moralizatoare”, avertizează Mihnea Cătuți, director executiv al Energy Policy Group. „Creșterea economică presupune un nivel minim de consum energetic, iar România a avut nevoie de un secol de petrol și gaze înainte de a se decupla efectiv.”