România, tot mai aproape de a deveni proprietarul portului Giurgiulești din Republica Moldova

România avansează în procesul de preluare a operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Memorandumul care stă la baza tranzacției prin care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (APM) Constanța ar urma să achiziționeze Danube Logistics a fost aprobat de acționarii companiei, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.

APM, societate controlată în proporție de 80% de statul român prin Ministerul Transporturilor, a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 de milioane de dolari pentru preluarea ICS Danube Logistics, companie deținută integral de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pe lângă suma oferită pentru achiziție, partea română și-a asumat investiții suplimentare de minimum 28 de milioane de dolari în dezvoltarea portului moldovean.

Undă verde de la Chișinău

Investiția a trecut deja de filtrul autorităților de la Chișinău în ceea ce privește securitatea națională. Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a aprobat tranzacția în luna iulie, deschizând calea pentru continuarea negocierilor.

Portul Giurgiulești este singura ieșire directă a Republicii Moldova la Dunăre și la Marea Neagră, iar în ultimii ani a devenit un punct strategic pentru tranzitul de mărfuri, în special în contextul redirecționării fluxurilor comerciale din Ucraina.

22:12, 27.01.2026 • ACTUALITATE

București–Chișinău, parteneriat verde: România oferă sprijin Republicii Moldova în reformele de mediu

08:16, 19.01.2026 • ECONOMIE

Miza Giurgiulești: România trece la faza finală a preluării portului strategic de la Dunăre

Dispută în instanță cu Fondul Proprietatea

Tranzacția este însă contestată de Fondul Proprietatea (FP), acționar minoritar al APM, cu o participație de 20%. FP a cerut în instanță anularea hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din iunie, prin care a fost aprobată oferta angajantă, invocând riscuri financiare și o posibilă supraevaluare a activului.

Solicitarea de suspendare a efectelor hotărârii AGA a fost respinsă în primă instanță, instanța apreciind că nu a fost demonstrată existența unui prejudiciu iminent și ireparabil și că simpla depunere a unei oferte nu echivalează cu certitudinea încheierii contractului.

În argumentația depusă la dosar, FP susține că prețul de 62 milioane de dolari ar fi fundamentat pe un scenariu optimist privind evoluția volumelor de marfă și a profitabilității. Fondul indică faptul că planul de afaceri ar presupune o creștere de aproximativ 80% a volumelor până în 2030, în special prin dublarea traficului de cereale, în condițiile în care porturile dunărene au înregistrat recent scăderi, odată cu diminuarea fluxurilor comerciale legate de Ucraina.

De asemenea, FP a invocat ipoteze privind o marjă EBITDA pe termen lung de peste 60%, considerată prea ridicată în raport cu evoluțiile recente și cu caracterul conjunctural al anilor de vârf.

Disputa privind finanțarea

Un alt punct sensibil îl reprezintă finanțarea tranzacției. Fondul Proprietatea a susținut că o eventuală majorare de capital pentru susținerea achiziției ar putea ridica probleme din perspectiva ajutorului de stat.

APM respinge aceste acuzații și arată că oferta a fost rezultatul unor negocieri extinse și că achiziția ar genera beneficii semnificative pe termen lung pentru companie și pentru statul român, inclusiv dividende mai mari. Reprezentanții APM susțin că fondurile pentru tranzacție provin din surse proprii, iar eventualele demersuri de capitalizare ar avea în vedere proiecte mai ample de infrastructură, inclusiv în contextul inițiativelor europene privind infrastructura duală – civilă și militară.

În replică, FP afirmă că a participat în trecut la majorări de capital atunci când a considerat investițiile profitabile și contestă ideea că opoziția sa ar avea la bază evitarea contribuțiilor financiare.

Riscuri juridice și de mediu

Fondul Proprietatea a mai semnalat o serie de riscuri asociate tranzacției: expirarea în 2030 a regimului de administrare și a facilităților fiscale de zonă liberă, existența unor litigii și sechestre asupra acțiunilor și clădirilor operatorului, precum și potențiale probleme de mediu legate de depozitarea sedimentelor.

APM susține că aceste riscuri au fost integrate în structura ofertei. Potrivit companiei, unele dintre ele au fost incluse ca și condiții prealabile pentru finalizarea tranzacției, iar pentru altele sunt prevăzute mecanisme de ajustare a prețului sau sume reținute („holdback”) până la clarificarea situațiilor juridice și de mediu.

În plus, compania românească ar fi prevăzut rețineri suplimentare în cazul unor schimbări legislative, inclusiv în eventualitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care ar putea modifica regimul zonei libere.

O miză strategică regională

Dincolo de disputa juridică, tranzacția are o dimensiune strategică evidentă. Preluarea operatorului Portului Giurgiulești ar extinde influența României în zona dunăreană și ar consolida poziția Portului Constanța în rețeaua regională de transport.