Securitatea europeană și viitorul relațiilor transatlantice, în prim-plan la Conferința de la München

Europa se pregătește pentru una dintre cele mai tensionate ediții ale Conferinței anuale de Securitate de la München. Începând de vineri, timp de trei zile, responsabili politici din domeniul securității transatlantice se reunesc la München, pe fondul îndoielilor tot mai mari privind angajamentul Statelor Unite față de apărarea europeană sub președinția lui Donald Trump.

Ediția din acest an este considerată un moment de răscruce, în condițiile în care alianțele tradiționale sunt puse sub semnul întrebării, ordinea internațională bazată pe norme este descrisă drept în erodare, iar conflictele globale se intensifică.

Relație transatlantică marcată de tensiuni

Actualul climat tensionat are rădăcini în conferința de anul trecut, când vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis de la München un mesaj dur către partenerii europeni. El a criticat politicile privind imigrația și a acuzat suprimarea libertății de exprimare, oferind drept exemplu inclusiv anularea alegerilor prezidențiale din România.

Vance s-a întâlnit atunci și cu lidera partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, iar intervenția sa a fost urmată de o serie de critici la adresa Europei din partea membrilor administrației Trump.

De atunci, liderii europeni și echipa lui Donald Trump au avut confruntări pe teme sensibile: presiunile SUA asupra Ucrainei pentru concesii teritoriale în favoarea Rusiei, amenințările privind anexarea Groenlandei și adoptarea unor măsuri protecționiste americane, de la bariere tarifare la restricții privind investițiile.

SUA, reprezentate de Marco Rubio

La ediția din acest an, delegația americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio. Șeful forumului, Wolfgang Ischinger, a declarat că prezența unei delegații importante a SUA subliniază importanța relațiilor transatlantice, în ciuda unei „crize de încredere”.

Ischinger a precizat că sunt așteptați peste 50 de membri ai Congresului american, inclusiv reprezentanta democrată Alexandria Ocasio-Cortez.

„În acest moment, relațiile transatlantice se află, în opinia mea, într-o criză considerabilă de încredere și credibilitate”, a afirmat Ischinger la o conferință de presă la Berlin, subliniind că interesul arătat de partea americană pentru reuniunea de la München este semnificativ.

Participare la nivel înalt

Conferința de Securitate de la München a ajuns la cea de-a 62-a ediție. Potrivit organizatorilor, circa 70 de șefi de stat și de guvern și-au confirmat participarea la MSC 2026. La reuniune sunt așteptați aproximativ 140 de miniștri și peste 40 de conducători ai organizațiilor internaționale.

Germania va fi reprezentată de cancelarul Friedrich Merz, care va deschide oficial conferința. Printre participanți se numără și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

România va fi reprezentată de ministrul de externe Oana Țoiu și de ministrul apărării Radu Miruță.

O lume „în destrămare”

Conferința este precedată de publicarea raportului anual privind securitatea, intitulat „Under Destruction”. Documentul prezintă o imagine sumbră a evoluțiilor politice globale și susține că lumea intră într-o fază dominată de politici distructive, în locul reformelor prudente.

Raportul afirmă că Europa a ajuns la concluzia dureroasă că trebuie să fie mai inițiativă și mai independentă militar față de o administrație americană percepută ca autoritară și care nu mai împărtășește pe deplin angajamentul față de normele democratice liberale.

În replică, ambasadorul SUA la NATO, Matthew G. Whitaker, a susținut că Statele Unite rămân angajate în menținerea NATO și nu intenționează să o desființeze.

Ce mesaj va transmite Washingtonul

Discursul lui Marco Rubio, programat pentru sâmbătă, este așteptat cu interes. Anul trecut, JD Vance a criticat liderii europeni pentru gestionarea imigrației și pentru limitarea libertății de exprimare.

Întrebat dacă se așteaptă la un atac similar, Ischinger a spus că presupune că Rubio va vorbi despre politica externă a SUA și nu despre subiecte care nu țin direct de portofoliul său.

În decembrie, Casa Albă a publicat o strategie de securitate națională care a provocat reacții puternice. Documentul critică Europa pentru „pierderea civilizației” și nu mai consideră Rusia o amenințare centrală. Strategia reînvie doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, potrivit căreia emisfera vestică este zona de influență a Washingtonului.

La scurt timp după publicarea documentului, SUA au intervenit în Venezuela, capturându-l pe liderul Nicolas Maduro și aducându-l în Statele Unite pentru a fi judecat.

Europa caută o voce comună

În acest context, una dintre temele centrale ale conferinței este capacitatea Europei de a se afirma mai puternic prin propriile capacități și de a vorbi cu o singură voce.

Reacția comună a statelor europene la planurile lui Trump privind Groenlanda a fost invocată ca exemplu al unei poziții unitare. Trump a renunțat ulterior la amenințările cu tarife vamale și a exclus preluarea Groenlandei prin forță.

„Trebuie să ne îndepărtăm de acest mozaic de 27 de state pitice din Europa care cred că lumea poate continua ca înainte. Asta nu se mai poate”, a avertizat Ischinger.

Întâlniri și absențe notabile

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să conducă delegația Ucrainei, cu câteva zile înainte de împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei.

Cancelarul Friedrich Merz urmează să se întâlnească, în marja conferinței, cu Marco Rubio, cu ministrul chinez de externe Wang Yi și cu Zelenski. Înainte de MSC, Merz a participat la un summit informal al UE, unde liderii europeni au convenit că trebuie să accelereze reformele pentru a rămâne relevanți în competiția cu SUA și China.

Rusia nu a solicitat să fie invitată la conferință, după ce și-a anulat participarea în 2022. În schimb, vor participa ministrul de externe palestinian, oficiali israelieni și lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, care va interveni virtual.

Reprezentanții iranieni sunt excluși în acest an, pe fondul tensiunilor generate de reprimarea protestelor interne.