„Suveranitate digitală”, dar pe cloud american. De ce nu se poate „deconecta” Europa de Big Tech-ul din SUA

Publicat: 15 feb. 2026, 20:20, de Anamaria Ionel, în Internațional , ? cititori
„Suveranitate digitală”, dar pe cloud american. De ce nu se poate „deconecta” Europa de Big Tech-ul din SUA
„Suveranitate digitală”, dar pe cloud american. De ce nu se poate „deconecta” Europa de Big Tech-ul din SUA

Uniunea Europeană vorbește tot mai des despre „autonomie strategică” și „suveranitate digitală”, însă realitatea tehnologică arată o interdependență profundă cu infrastructura din Statele Unite. De la serviciile de cloud și centrele de date până la platformele de inteligență artificială și aplicațiile de comunicare, ecosistemul digital european funcționează în mare măsură pe fundații dezvoltate peste Atlantic.

Potrivit publicației Il Post, citată de Mediafax, o separare completă de infrastructura americană pare, în stadiul actual, aproape imposibilă, în pofida ambițiilor politice tot mai ferme exprimate la nivel european.

Franța renunță la Microsoft Teams, dar problema e mai profundă

Un exemplu recent este decizia executivului francez de a elimina, începând cu 2027, utilizarea Microsoft Teams în instituțiile publice, urmând să adopte o platformă dezvoltată local. Măsura este justificată prin dorința de a consolida „suveranitatea digitală”, într-un context de tensiuni crescânde între Europa și SUA și de dezacorduri privind reglementarea giganților tehnologici.

Totuși, aplicațiile de videoconferință reprezintă doar o mică parte a provocării. Înlocuirea unui instrument precum Teams este relativ simplă în comparație cu restructurarea infrastructurii digitale care susține întregul sistem. Problema majoră, arată Il Post, nu este aplicația vizibilă utilizatorului, ci arhitectura tehnologică subiacentă pe care aceasta funcționează.

O arhitectură tehnologică complexă

Dependența Europei de tehnologia americană nu se reduce la un singur produs sau serviciu, ci la o rețea interconectată de componente esențiale: materii prime, microprocesoare, centre de stocare a datelor, cabluri optice submarine, servicii de cloud și platforme digitale.

La baza acestui sistem se află semiconductorii și infrastructura fizică aferentă. Pe acest fundament operează servicii cloud majore precum Microsoft Azure sau Amazon Web Services, care susțin funcționarea aplicațiilor, a platformelor și a sistemelor de inteligență artificială utilizate de administrații publice, companii și instituții din întreaga Europă.

În acest context, înlocuirea infrastructurii cloud americane ar reprezenta o provocare de o amploare considerabilă, cu implicații logistice, financiare și tehnologice majore.

Reglementări stricte, dar fără giganți europeni

În ultimii ani, Uniunea Europeană a încercat să limiteze influența marilor companii tehnologice prin reglementări stricte și amenzi consistente. Cu toate acestea, numeroși analiști au atras atenția că blocul comunitar legiferează într-un domeniu în care nu dispune de jucători industriali comparabili ca dimensiune și capacitate.

Europa nu a reușit să creeze giganți tehnologici care să rivalizeze cu entități precum Google, Amazon sau Microsoft. Deși există alternative europene, acestea sunt, în majoritatea cazurilor, mult mai mici și nu dispun de resursele necesare pentru a opera infrastructuri la scară globală.

Această situație limitează capacitatea Uniunii de a-și reduce dependența structurală, chiar și în condițiile unei voințe politice ferme.

Avantajul strategic al Europei: ASML și semiconductorii

Cu toate acestea, Europa deține o piesă esențială în lanțul valoric global al tehnologiei: compania olandeză ASML. Aceasta este unicul furnizor mondial de echipamente pentru litografia cu ultraviolete extreme (EUV), tehnologie indispensabilă pentru producerea celor mai avansate microcipuri.

Această poziție oferă Uniunii Europene un avantaj strategic semnificativ în domeniul semiconductorilor, un sector-cheie pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de vârf. Spre deosebire de software, care poate fi relocat relativ rapid, producția de cipuri necesită infrastructură fizică complexă, investiții masive și expertiză specializată dificil de replicat.

În paralel, Comisia Europeană încearcă să întărească securitatea digitală prin inițiative precum Cloud Sovereignty Framework și prin măsuri destinate consolidării siguranței rețelelor 5G.

Independență totală sau „descurajare digitală”?

Crearea unei infrastructuri tehnologice europene capabile să înlocuiască integral sistemul american nu este fezabilă pe termen scurt. Un astfel de proiect ar presupune costuri uriașe și o reorganizare amplă a întregului ecosistem digital.

În acest context, tot mai mulți experți susțin o strategie de „descurajare digitală”, prin care Uniunea Europeană să își consolideze domeniile în care deține avantaje competitive și să își reducă vulnerabilitățile fără a încerca o rupere radicală.

Diminuarea punctelor slabe și valorificarea atu-urilor strategice, în special în sectorul semiconductorilor, ar putea permite Europei să își reechilibreze relația tehnologică cu Statele Unite, evitând în același timp o politică de izolare cu repercusiuni financiare majore.