România, Bulgaria și Grecia, fruntașe la decese rutiere. Ce măsuri ne-a impus UE

România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din Uniunea Europeană, cu 78 de decese la un milion de locuitori în 2024. În timp ce la nivelul UE numărul total de decese a scăzut cu 2% față de 2023, România rămâne în urma multor state membre, iar autoritățile pregătesc noi măsuri pentru reducerea tragediilor pe șosele.

Diferențe mari între țările europene

Conform datelor recente, în 2024, 19.900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în UE, cu 440 mai puțin decât în anul precedent. Această reducere de 2% este considerată un progres semnificativ, având în vedere creșterea numărului de vehicule pe cap de locuitor și a kilometrilor parcurși, arată raportul Uniunii Europene.

De la anul de referință 2019, decesele rutiere la nivelul UE au scăzut cu 12%, însă evoluția variază mult între statele membre. Doar câteva țări: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia, sunt pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul UE de reducere a deceselor rutiere cu 50% până în 2030.

Spania a înregistrat 37 de decese la un milion de locuitori în 2024, sub media UE. Este o îmbunătățire importantă, dar insuficientă pentru obiectivele stabilite de Bruxelles pentru 2030.

Unele state, precum Irlanda și Estonia, au raportat creșteri ale deceselor rutiere, în timp ce Franța, Italia și Țările de Jos au înregistrat doar îmbunătățiri minime.

Suedia a avut cea mai scăzută rată a mortalității, cu 20 de decese la un milion de locuitori, în timp ce România rămâne pe ultimul loc în UE, cu 78 de decese la un milion.

România pregătește o rețea națională de camere fixe pentru controlul vitezei

Pentru a analiza mai clar tendințele în siguranța rutieră, Comisia Europeană a colaborat cu statele membre pentru monitorizarea unor indicatori-cheie. Proiectele „Baseline” și „Trendline” au identificat factorii care cresc riscul de accidente și au evidențiat diferențele semnificative între țări.

Programul EU Road Safety Exchange oferă sprijin țărilor cu potențial de îmbunătățire prin parteneriate și schimb de bune practici. Unele state au implementat deja soluții concrete: după colaborarea cu Suedia, Lituania a extins utilizarea infrastructurii rutiere de tip 2+1, iar Letonia a început să aplice metode detaliate de investigare a accidentelor, inspirate din Finlanda.

În România, autoritățile ar fi demarat pregătirile pentru instalarea unei rețele naționale de camere fixe de control al vitezei, inspirată de modelul spaniol, cu planuri de implementare în 2026. Aceste măsuri vin ca răspuns la rata ridicată a accidentelor și fac parte din strategia națională de reducere a victimelor rutiere.

Integrarea siguranței rutiere rămâne responsabilitatea autorităților naționale

Schimburile de experiență între state au contribuit la consolidarea comunității europene pentru siguranța rutieră și la promovarea evaluării reciproce între țările membre. Totuși, integrarea siguranței rutiere în domenii precum sănătatea, economia sau securitatea la locul de muncă rămâne în principal responsabilitatea autorităților naționale.

În Uniunea Europeană, inițiativele legislative, programele de finanțare și cercetarea sunt esențiale, dar implementarea efectivă depinde de administrațiile locale și regionale. Rapoartele naționale arată că măsurile sunt de cele mai multe ori incluse în strategii multianuale, planuri de acțiune sau programe guvernamentale care stabilesc priorități, alocarea de fonduri și obiective specifice.

Investițiile susținute, prioritizarea siguranței și acțiunile constante au adus rezultate vizibile în mai multe state. De exemplu, Polonia, Lituania și Slovenia au redus decesele rutiere cu 33-35% în 2024, față de 2019. Astfel, s-au apropiat de ținta UE de reducere cu 50% până în 2030.

România, Bulgaria și Grecia încă sunt în urmă

România, Bulgaria și Grecia continuă să înregistreze un număr mult mai mare de decese rutiere decât media Uniunii Europene, ceea ce subliniază necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare.

Deși unele state au implementat noi politici de siguranță rutieră în 2025, impactul acestora nu se reflectă încă în statisticile privind accidentele și decesele.

Raportul evidențiază că, fără intervenții suplimentare, România riscă să nu atingă ținta UE de reducere cu 50% a deceselor rutiere până în 2030, în ciuda progreselor modeste înregistrate la nivel european.