Consiliul pentru Pace al lui Trump: Ce știm despre întâlnirea inaugurală de la Washington

Consiliul pentru Pace inițiat de fostul președinte american Donald Trump își desfășoară joi prima reuniune oficială la Washington, într-un eveniment cu puternic impact politic și diplomatic. Creat inițial pentru a supraveghea reconstrucția benzii Gaza, organismul s-a extins rapid pentru a include o agendă mai largă de mediere a conflictelor armate internaționale. Lansarea oficială a Consiliului stârnește atât susținere, cât și critici, în contextul acuzațiilor că organizația ar putea concura direct cu ONU, se arată într-o analiză France 24.

Participanți și membri

La întâlnirea inaugurală vor lua parte delegații din 27 de state considerate „membri fondatori”, printre care se numără Israel, Ungaria, Argentina, Albania, Indonezia, Vietnam, Cambodgia și Egipt. Unele state sunt reprezentate de lideri sau șefi de diplomație de rang înalt, altele ca observatori, cum sunt Uniunea Europeană, Italia, România, Grecia, Cipru și Cehia.

Israelul va fi reprezentat de ministrul de Externe Gideon Saar, premierul Benjamin Netanyahu neparticipând personal. Alte absențe notabile includ Franța, Spania, Polonia, Croația, Noua Zeelandă, Norvegia, Brazilia și Canada, toate invocând motive politice sau constituționale. Vaticanul a anunțat de asemenea că nu va participa, exprimându-și îngrijorarea față de caracterul politizat al Consiliului.

Structura și conducerea Consiliului

Consiliul pentru Pace este condus direct de Donald Trump, asistat de un comitet executiv alcătuit din Jared Kushner, Marco Rubio, Steve Witkoff, Tony Blair, Ajay Banga, Marc Rowan și Robert Gabriel. Rolul comitetului este de a coordona activitățile și deciziile Consiliului, iar membrii participanți votează asupra propunerilor care trebuie validate ulterior de președinte.

17:29 • Internațional

Trump, criticat dur de americani: aproape jumătate îl consideră corupt, rasist și crud

21:39, 17.02.2026 • Internațional

Rundă de discuții la Geneva: Trump cere Ucrainei să accelereze negocierile

Pe teren, Consiliul va superviza activitățile Comitetului Național pentru Administrarea Gaza (NCAG), condus de Ali Shaath. În plus, fostul ministru bulgar al Afacerilor Externe, Nikolay Mladenov, a fost numit în funcția de Înalt Reprezentant pentru Gaza, pentru a asigura legătura între Consiliul executiv și NCAG.

Agenda reuniunii inaugurale

Printre principalele obiective anunțate se numără mobilizarea unui angajament financiar de peste 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția și ajutorul umanitar în Gaza, acesta fiind descris de Donald Trump drept un „acompte” pentru un total de 70 de miliarde de dolari în proiecte aprobate de Consiliu. Scopul declarat este transformarea regiunii într-un pol economic comparabil cu Dubai sau Doha.

Consiliul intenționează totodată să coordoneze desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare și a forțelor locale de poliție, însă detaliile privind țările contributoare și structura exactă a acestei misiuni rămân neclare. Singurul angajament concret la acest moment vine din partea Indoneziei, care a anunțat disponibilitatea a până la 8.000 de soldați pentru o eventuală misiune umanitară și de menținere a păcii.

De unde vin criticile

Consiliul pentru Pace a atras critici din partea aliaților occidentali, care îl consideră o versiune „pay-to-play” a Consiliului de Securitate al ONU, datorită cotizațiilor ridicate pentru calitatea de membru permanent (1 miliard de dolari). Franța, de exemplu, a refuzat participarea, invocând incompatibilitatea cu angajamentele sale ONU. Brazilia critică intenția Consiliului de a se extinde dincolo de Gaza, considerând că orice inițiativă ar trebui să includă un „scaun pentru Palestina”.

Criticii mai observă și faptul că organismul este concentrat puternic în jurul lui Trump și al apropiaților săi, cum sunt Jared Kushner și Marco Rubio, ridicând întrebări privind imparțialitatea deciziilor și politicizarea intervențiilor internaționale.

Un Consiliu nu doar pentru Gaza

Reuniunea are loc într-un climat tensionat, în contextul în care armata israeliană controlează încă peste jumătate din teritoriul Gaza, iar Hamas refuză să depună armele conform condițiilor impuse de Israel. De la începutul armistițiului din octombrie 2025, 601 palestinieni au fost uciși, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, ceea ce amplifică urgența unei soluții umanitare și a stabilității pe termen lung.

Inițiativa Trump, deși inițial limitată la Gaza, este acum prezentată ca un organism capabil să intervină în conflicte armate globale, justificare utilizată de secretarul de stat Marco Rubio în cadrul Conferinței de Securitate de la München, unde a criticat rolul limitat al ONU în soluționarea conflictelor.