O nouă țară s-ar putea alătura Uniunii Europene. Referendum posibil în august

Un referendum privind reluarea negocierilor de aderare era prevăzut pentru 2027, dar ar putea avea loc deja în luna august a acestui an.

Țara care se gândește din nou să adere la UE

Islanda ia în considerare organizarea unui vot privind reluarea negocierilor de aderare la UE încă din luna august, potrivit a două persoane familiarizate cu pregătirile țării pentru aderare, scrie POLITICO.

Aceasta survine într-un moment în care pare să crească impulsul pentru extinderea UE, Bruxellesul lucrând la un plan care ar putea acorda Ucrainei statutul de membru parțial al blocului încă de anul viitor. Muntenegru, favoritul pentru aderare, a închis luna trecută un alt capitol de negocieri.

Coaliția de guvernare din Reykjavík promisese să organizeze un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2027, după ce guvernul anterior înghețase negocierile în 2013. Însă calendarul este accelerat într-o perioadă de tulburări geopolitice și în urma deciziei Washingtonului de a impune tarife Islandei și a amenințărilor președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda.

Data votului va fi anunțată în următoarele săptămâni

Parlamentul islandez urmează să anunțe data votului în următoarele săptămâni, potrivit celor două persoane anonime. Măsura vine după o serie de vizite ale politicienilor UE în Islanda și ale politicienilor islandezi la Bruxelles. Dacă islandezii vor vota „da”, ar putea adera la UE înaintea oricărei alte țări candidate, a declarat una dintre persoane.

„Discuția privind extinderea se schimbă”, a declarat pentru sursa citată comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu ministrul islandez de externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir.

„Este vorba din ce în ce mai mult despre securitate, despre apartenență și despre păstrarea capacității noastre de a acționa într-o lume a sferelor de influență concurente. Acest lucru privește toți europenii.”

Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu oficialii țării

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu prim-ministrul islandez Kristrún Frostadóttir și a declarat că parteneriatul lor „oferă stabilitate și previzibilitate într-o lume instabilă”.

Von der Leyen, care a vizitat Islanda în iulie anul trecut, s-a întâlnit și cu Frostadóttir în cadrul unei reuniuni a Consiliului Nordic la Stockholm, toamna trecută. A lăudat țara acesteia pentru consolidarea cooperării cu UE. Von der Leyen urmează să viziteze din nou regiunea arctică în martie.

Discuțiile privind aprofundarea relațiilor cu Islanda și chiar reluarea negocierilor de aderare au început încă înainte de revenirea lui Trump la putere, anul trecut. Un oficial al UE a afirmat că Bruxelles-ul acordase deja o atenție sporită acestei țări importante din punct de vedere strategic.

Amenințările SUA au accelerat discuțiile

Însă amenințările tot mai grave din partea SUA, printre care și gluma lui Billy Long, candidatul lui Trump la funcția de ambasador în Islanda, că țara ar deveni al 52-lea stat al SUA și că el ar fi guvernator, au sporit urgența situației.

„Cred că faptul că Islanda a fost menționată de patru ori într-un discurs al lui Trump [la Forumul Economic Mondial de la Davos, luna trecută, în timp ce președintele SUA vorbea despre Groenlanda] a atras cu siguranță atenția”, a declarat un alt oficial al UE familiarizat cu situația, adăugând că „trebuie să fie neliniștitor pentru o țară mică”.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în plină criză financiară, când toate cele trei mari bănci comerciale ale sale au intrat în faliment. Însă guvernul a înghețat negocierile în decembrie 2013, pe fondul redresării rapide a economiei islandeze și al avertismentelor economiștilor cu privire la un potențial colaps al zonei euro. În martie 2015, Reykjavík a solicitat să nu mai fie considerată țară candidată la aderarea la UE.

Însă situația geopolitică s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu.

Poziție strategică în Atlanticul de Nord

Islanda ocupă o poziție strategică importantă în Atlanticul de Nord, la sud de Cercul Polar Arctic. Nu are armată și se bazează pe apartenența la NATO și pe un acord bilateral de apărare din 1951 cu SUA pentru securitatea sa.

Această realitate, împreună cu beneficiile economice ale aderării la UE, pare să încălzească atitudinea publicului față de o potențială aderare la bloc, sondajele arătând o creștere a sprijinului.

Totuși, drumul său către aderarea la UE nu este simplu. Procesul de aderare ar putea întâmpina unele obstacole politice, a declarat Guðni Thorlacius Jóhannesson, fost președinte al Islandei, pentru POLITICO.

Cel mai mare obstacol potențial îl reprezintă drepturile de pescuit, o industrie cheie în Islanda și o problemă importantă în cadrul negocierilor din ultima perioadă.

„În final, totul se reduce la pește, asta a fost întotdeauna problema”, a declarat primul oficial al UE.

Brexit, un factor important

Există însă o diferență esențială între negocierile de atunci și cele de acum: Brexit.

Marea Britanie și Islanda au avut mult timp o relație tensionată în ceea ce privește pescuitul, angajându-se într-o serie de ciocniri violente numite „Războaiele codului” între anii 1950 și 1970. În timpul negocierilor de aderare a Islandei, au existat tensiuni serioase între cele două țări, Marea Britanie contestând cantitatea de macrou capturată de navele de pescuit islandeze. Disputa, numită „Războiul macrou”, a determinat UE să amenințe Islanda cu sancțiuni comerciale.

Dar, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, drepturile de pescuit ar putea reprezenta o barieră mai puțin importantă.

Negocierile cu UE ar putea avansa rapid

Dacă islandezii decid să reia negocierile cu UE, acestea ar putea avansa rapid. Islanda este membră a Spațiului Economic European și face parte din spațiul Schengen de liberă circulație. Prin urmare, multe dintre legile UE sunt deja în vigoare în această țară.

Pentru a adera efectiv la UE, Islanda ar trebui să organizeze un alt referendum privind continuarea procesului, după încheierea negocierilor.

În funcție de durata acestuia și de situația geopolitică din acel moment, ar putea fi un obstacol greu de depășit. Beneficiile aderării pentru Islanda sunt mai degrabă legate de securitate și mai puțin de avantaje economice. Islanda are al cincilea PIB pe cap de locuitor din lume, ceea ce face ca aderarea la UE să fie mai puțin atractivă decât pentru alte țări care doresc să adere la blocul comunitar.