România preia conducerea Inițiativei Central Europene în 2026

România intră, din 2026, într-un nou rol regional, cu miză politică și strategică: conducerea Inițiativei Central Europene. Anunțul a fost făcut la București de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a lansat oficial mandatul țării noastre la președinția organizației pentru anul viitor.

Evenimentul a marcat debutul activităților coordonate de România în cadrul platformei regionale, considerată un spațiu important de cooperare între statele din Europa Centrală și de Sud-Est.

Prima reuniune sub coordonare românească

Oana Țoiu a deschis lucrările primei reuniuni a Comitetului Coordonatorilor Naționali, la care au participat reprezentanți ai tuturor statelor membre, alături de secretarul general al organizației, Franco Dal Mas.

Întâlnirea a reconfirmat rolul Inițiativei Central Europene ca platformă de dialog și colaborare regională. În acest context, România și-a prezentat prioritățile pentru mandatul din 2026, reunite sub deviza: „Mai aproape în regiune, mai puternici în Europa”.

10:22, 01.02.2026 • POLITICĂ

Ședință de vârf în PSD înainte de sesiunea parlamentară. Bugetul 2026 și agenda legislativă, în prim-planul discuţiilor

16:00, 04.01.2026 • Internațional

Cine conduce, în acest moment, Venezuela, una dintre cele mai bogate țări în petrol din lume

Printre obiectivele asumate se numără sprijinirea integrării europene a statelor candidate, consolidarea legăturilor economice regionale, combaterea dezinformării, implicarea autorităților locale și susținerea tinerilor.

Extinderea UE, „o investiție geopolitică vitală”

Ministra Afacerilor Externe a subliniat că România privește procesul de extindere a Uniunii Europene dincolo de dimensiunea tehnică.

„România consideră integrarea Balcanilor de Vest, a Ucrainei şi a Republicii Moldova nu doar ca pe un exerciţiu tehnic, ci ca pe o nevoie strategică a regiunii. Extinderea este o investiţie geopolitică vitală, care consolidează poziţia globală a UE, oferind în acelaşi timp ţărilor candidate puterea de a-şi moderniza economiile, de a-şi spori prosperitatea şi de a-şi construi rezistenţa la şocurile externe”, a declarat Oana Ţoiu, potrivit Mediafax.

Aceasta a evidențiat și dimensiunea economică a cooperării în cadrul Inițiativei Central Europene.

„ICE este ‘acasă’ pentru 160 de milioane de cetăţeni, iar forţa cooperării noastre regionale constă în capacitatea autorităţilor locale, a comunităţilor şi a cetăţenilor de a se conecta. PIB-ul nostru combinat este de aproximativ 5 mii de miliarde de euro, ceea ce nu poate însemna decât că există un potenţial semnificativ pentru un spaţiu economic mai dinamic”, a adăugat ministra.

Ucraina și securitatea regională, teme centrale

Secretarul general al organizației, Franco Dal Mas, a reafirmat importanța continuării procesului de extindere a Uniunii Europene și a sprijinului acordat statelor aflate pe drumul integrării.

„Aici, la Bucureşti, am reafirmat importanţa continuării parcursului de integrare europeană, cu un accent clar pe Balcanii de Vest, şi a menţinerii unui sprijin neclintit pentru Ucraina. Extinderea rămâne o prioritate strategică pentru regiunea noastră şi pentru Europa în ansamblu”, a declarat acesta.

Discuțiile din cadrul reuniunii au inclus și situația de securitate din regiune, în special efectele războiului din Ucraina și sprijinul acordat Kievului și Republicii Moldova. Reprezentanții statelor membre au subliniat importanța protejării suveranității Ucrainei și consolidării stabilității democratice în Europa Centrală și de Sud-Est.

Calendarul pentru 2026

În cadrul întâlnirii au fost stabilite și principalele evenimente planificate pentru anul 2026, între care aniversarea a 30 de ani de activitate a Secretariatului organizației și conferința de nivel înalt programată la Trieste, pe 17 martie 2026.

România va conduce Inițiativa Central Europeană pe parcursul întregului an 2026, având ca obiectiv consolidarea cooperării regionale și apropierea statelor candidate de Uniunea Europeană.

Organizația reunește zece state membre, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria, și șapte state candidate: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina.