Cine ar putea fi următorul lider suprem al Iranului și cum este ales acesta

Moartea ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului și șeful statului, în urma atacurilor aeriene coordonate de Statele Unite și Israel, a provocat un șoc major în sistemul politic iranian și a deschis o perioadă de incertitudine extremă. Oficialii americani și israelieni au declarat că obiectivul lor final este schimbarea regimului, iar atacurile sunt prezentate ca o oportunitate istorică pentru cetățenii iranieni de a răsturna un stat autoritar și de a adopta un model democratic.

Experiența războiului din Irak, însă, arată că schimbarea regimului nu garantează automat apariția unei alternative liberale. De obicei, procesul distruge ordinea existentă și creează un vid politic, favorabil conflictelor interne și luptei pentru putere între facțiuni rivale. În acest context, alegerea unui nou lider suprem devine esențială pentru stabilitatea regimului și direcția pe care aceasta o va lua, scrie The Conversation.

Sursa: The Conversation

Cum este ales liderul suprem

Conform Constituției iraniene, alegerea liderului suprem revine Adunării Experților, un organism format din 88 de clerici șiiți ale căror candidaturi sunt verificate de Consiliul Gardienilor pentru loialitatea față de liderul suprem. Consiliul Gardian, compus din 12 membri — jumătate numiți direct de liderul suprem și jumătate de șeful justiției, la rândul său numit de lider — are atribuții extinse: verifică candidații la alegerile parlamentare, analizează proiectele de lege și aprobă nominalizările pentru Adunarea Experților.

Adunarea Experților, care reprezintă tabăra conservatoare a regimului, va căuta un succesor care să asigure continuitatea viziunii lui Khamenei, să fie suficient de flexibil pentru ajustări tactice și totodată ferm împotriva amenințărilor interne și externe. În acest context, nu este momentul pentru o alegere moderată; iar Corpul Gardienilor Revoluționari Islamici (IRGC) va susține în mod clar un succesor cu linie dură, care să mențină influența instituțională și militară a corpului.

Procesul de alegere nu are un termen clar definit, iar timpul până la desemnarea oficială poate fi influențat de prioritățile legate de război și securitatea internă. În plus, întârzierea poate fi folosită ca strategie pentru a evita expunerea succesorului la riscuri externe, având în vedere actuala campanie militară a SUA și Israelului.

Posibili candidați la funcția de lider suprem

În prezent, nu există un succesor evident. Anterior, președintele Ebrahim Raisi era considerat candidatul cel mai probabil, însă acesta a murit într-un accident de elicopter în mai 2024. Alte nume care au fost vehiculate includ:

• Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, care și-a intensificat aparițiile publice și are sprijin în cercurile clericale apropiate fostului lider suprem.
• Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice, Ayatollah Ruhollah Khomeini, considerat mai moderat, dar cu o putere limitată în structurile actuale de decizie.
• Alireza Arafi, membru al Consiliului Gardian, vicepreședinte al Adunării Experților și director al seminariilor islamice, un politician experimentat și cleric cu prestigiu, care ar putea reprezenta un candidat „wild card”.

De asemenea, alte nume sunt luate în considerare de diferitele facțiuni conservatoare din Iran, dar influența IRGC și a Adunării Experților sugerează că succesorul va fi probabil un cleric cu orientare conservatoare și legături puternice în ierarhia religioasă și militară.

Conducerea interimară și implicarea IRGC

Până la alegerea oficială, un consiliu interimar de trei persoane gestionează conducerea Iranului, conform Constituției:

• Alireza Arafi, membru al Consiliului Gardian și vicepreședinte al Adunării Experților
• Masoud Pezeshkian, președintele moderat al Iranului
• Gholam-Hossein Mohseni-Eje’i, șeful justiției și lider al liniei dure

În practică, IRGC are libertate de acțiune pentru conducerea operațiunilor militare împotriva SUA și Israelului, în timp ce președintele Pezeshkian este perceput ca având autonomie limitată, fiind obișnuit să urmeze linia lui Khamenei. IRGC a preluat deciziile strategice, inclusiv închiderea Strâmtorii Ormuz și desfășurarea de atacuri cu rachete și drone asupra statelor vecine — Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Kuweit — generând tensiuni în regiune.

Aceste acțiuni au afectat eforturile diplomatice ale Iranului de apropiere de statele arabe, precum reluarea relațiilor cu Arabia Saudită în 2023, și pot forța țările din Consiliul de Cooperare al Golfului să renunțe la neutralitate și să ia în calcul replici militare.

Viitorul lider suprem va fi probabil un cleric conservator, experimentat, cu autoritate religioasă

Regimul de la Teheran pariază pe răbdare și rezistență, mizând pe faptul că, pe termen lung, SUA și Israel se pot confrunta cu dificultăți politice și economice, complicând obiectivul de schimbare a regimului. În paralel, Adunarea Experților va analiza candidații și va lua decizia privind numirea noului lider suprem. Procesul poate fi rapid sau prelungit, în funcție de presiunile interne și de contextul războiului.

Chiar dacă Statele Unite și Israel urmăresc o schimbare a regimului, complexitatea puterii interne iraniene, influența IRGC și rolul decisiv al Adunării Experților sugerează că viitorul lider suprem va fi probabil un cleric conservator, experimentat, cu autoritate religioasă și conexiuni puternice în instituțiile cheie ale statului.