Franța oferă României acces temporar la arsenalul său nuclear. Cotroceniul analizează oferta

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Franța va permite desfășurarea temporară a aeronavelor sale purtătoare de arme nucleare în țările aliate, ca parte a noii strategii nucleare. România se numără printre aceste state, iar președintele Nicușor Dan a primit oferta de a găzdui arsenalul nuclear francez pe teritoriul țării. La Cotroceni, autoritățile analizează cu seriozitate această opțiune de a se poziționa sub „umbrela nucleară a Franței”.

Avantajele poziționării sub „umbrela nucleară” a Franței

Oferta există de ceva timp, iar România a participat la toate discuțiile tehnice pe această temă. Președintele Nicușor Dan a identificat avantajele de securitate, dar este precaut în privința reacției populației față de o astfel de decizie.

Principalul beneficiu al poziționării sub „umbrela nucleară” ar fi descurajarea oricărui atac asupra României, având în țară avioanele franceze echipate cu focoase nucleare.

În schimb, dezavantajele ar afecta mai mult Franța decât România, deoarece aceasta ar trebui să facă investiții consistente în armament nuclear.

12:43, 27.02.2026 • POLITICĂ

Cutremur la Cotroceni: AUR solicită suspendarea președintelui Nicușor Dan după sesizarea Parchetului de către AEP

10:01, 17.02.2026 • POLITICĂ

Ședință de gradul zero la Cotroceni. Nicușor Dan i-a convocat pe liderii Coaliției după scandalul tăierilor bugetare

Propunerea este discutată la Ministerul Apărării

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că România analizează propunerea lui Emmanuel Macron de a se alătura sistemului francez de descurajare nucleară extinsă.

Potrivit ministrului, tema extinderii capacității nucleare a Franței și implicarea aliaților europeni în strategia nucleară se află, în prezent, într-o etapă preliminară pentru statul român.

„Este o discuție foarte incipientă care a pornit pe marginea acestui subiect lansat de Franța. Se analizează în România, cu Administrația Prezidențială, cu Ministerul de Externe, cu Ministerul Apărării, să vedem cum evoluează discuțiile în perioada următoare”, a spus ministrul, la Digi24.

Dincolo de aspectele strategice, poziția României depinde și de impactul pe care o astfel de decizie l-ar avea asupra cetățenilor români, cât și de echilibrul fragil din regiune.

„Este și o chestie de acceptabilitate din partea populației, sunt avantaje, sunt dezavantaje. Se recântăresc aceste lucruri și, cu siguranță, și România va avea un punct de vedere pe marginea acestui subiect. O sporire a capacității presupune o descurajare mai puternică. Pe de altă parte, pot fi interpretări conform cărora o astfel de prezență poate irita mai tare vecinătatea. Astfel de lucruri sunt analizate cu raționament și cu argumente pentru a vedea încotro merge rezultanta”, a explicat Radu Miruță.

Prima oară în ultimele trei decenii când Franța își crește arsenalul nuclear

Emmanuel Macron a declarat că noua postură nucleară va permite „desfășurarea temporară a unor elemente ale forțelor aeriene strategice franceze în țări aliate”, subliniind însă că procesul decizional privind utilizarea armelor nucleare va rămâne exclusiv în competența Franței, relatează AP.

Discuțiile privind aceste aranjamente au început cu Marea Britanie, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a spus Macron într-un discurs susținut la baza militară L’Île Longue, în nord-vestul Franței. La această locație sunt staționate submarinele balistice franceze.

De asemenea, el a anunțat că Franța își va crește numărul de focoase nucleare față de nivelul actual, sub 300, marcând prima majorare de acest tip din 1992 încoace, fără a preciza însă cifra exactă.

„Am decis să cresc numărul de focoase din arsenalul nostru. Responsabilitatea mea este să mă asigur că descurajarea noastră își menține – și va menține în viitor – puterea distructivă garantată”, a spus Macron.

Discursul lui Macron a avut rolul de a explica modul în care arsenalul nuclear francez se integrează în arhitectura de securitate europeană, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari generate de tensiunile recurente cu președintele american Donald Trump.

Liderii europeni și-au exprimat frecvent îndoielile privind angajamentele Statelor Unite în apărarea continentului, în cadrul așa-numitei „umbrele nucleare”: o politică menită să asigure că aliații, în special membrii NATO, ar fi protejați de forțele nucleare americane în cazul unei amenințări.

Franța, singura putere nucleară din UE

„Dacă ar trebui să folosim arsenalul nostru, niciun stat, oricât de puternic ar fi, nu s-ar putea proteja de el, iar niciun stat, oricât de vast, nu și-ar reveni”, a precizat președintele francez.

Unele state europene au acceptat deja propunerea lansată de Macron anul trecut de a discuta despre descurajarea nucleară franceză și de a implica parteneri europeni în exerciții nucleare.

La începutul acestei luni, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că a purtat „discuții inițiale” cu Macron pe această temă și a menționat public posibilitatea ca avioane ale Forțelor Aeriene Germane să transporte bombe nucleare franceze.

În iulie, Franța și Marea Britanie au emis o declarație comună care permite ca forțele nucleare ale ambelor țări, deși independente, să fie „coordonate”. Regatul Unit, care nu mai face parte din UE, dar rămâne aliat NATO, este singura altă țară din Europa cu un sistem de descurajare nucleară.

Macron a subliniat în mod constant că orice decizie privind utilizarea armelor nucleare franceze va rămâne exclusiv în mâinile lui.