Israelul și SUA lovesc inima energetică a Iranului. Trump cere capitularea necondiționată!

Conflictul militar dintre Iran, pe de o parte, și Statele Unite și Israel, pe de altă parte, a intrat într-o etapă nouă și mai periculoasă, caracterizată de lovituri directe asupra infrastructurii energetice iraniene și de extinderea atacurilor în statele din Golful Persic. În paralel, declarațiile contradictorii ale oficialilor de la Teheran sugerează existența unor tensiuni interne în conducerea Republicii Islamice, după moartea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, scrie CNN.

În a noua zi a conflictului, intensitatea operațiunilor militare a crescut semnificativ, în timp ce reacțiile internaționale, inclusiv cele venite din partea Chinei și a statelor din Golf, indică temeri tot mai mari privind riscul extinderii războiului în întreaga regiune.

Lovituri asupra infrastructurii energetice a Iranului

Armata israeliană a anunțat lansarea unui nou val de atacuri asupra unor obiective militare și infrastructuri strategice din Iran. Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, operațiunea vizează „infrastructura militară a regimului iranian” și face parte dintr-o fază extinsă a campaniei aeriene.

Surse citate de presa internațională afirmă că, pentru prima dată de la declanșarea războiului, loviturile au vizat direct depozite de petrol și combustibil. Imagini distribuite pe rețelele sociale, confirmate ulterior prin geolocalizare, arată un incendiu de proporții în apropierea unui depozit de carburant din nord-estul Teheranului.

10:14 • ACTUALITATE

Al treilea război din Golf: De la „100 de ore” la „haos total”. Lecțiile pe care Washingtonul refuză să le învețe

19:43 • Internațional

Iranul, la răscruce: Succesiunea lui Ali Khamenei, sub presiunea lui Trump. Noul Lider Suprem, ales în 24 de ore

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul și Statele Unite au obținut „aproape control complet asupra spațiului aerian iranian” și a sugerat că operațiunile militare vor continua.

„Există mult mai multe ținte și surprize pregătite”, a declarat liderul israelian.

Extinderea atacurilor asupra infrastructurii energetice indică o schimbare strategică majoră, care ar putea afecta semnificativ capacitatea economică și logistică a Iranului, dar și piețele globale de energie.

Trump anunță intensificarea operațiunilor militare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a confirmat că ofensiva împotriva Iranului ar putea deveni și mai intensă în zilele următoare.

În declarații făcute presei la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a afirmat că Statele Unite sunt pregătite să lovească Iranul „foarte dur” dacă situația o va impune.

El nu a exclus nici posibilitatea unei operațiuni terestre, însă a precizat că aceasta ar avea loc doar dacă ar exista „un motiv foarte bun”.

Totodată, Trump a reiterat cererea pentru „capitularea necondiționată” a Iranului, afirmând că liderii de la Teheran sunt deja slăbiți.

Într-un interviu acordat postului CBS News, președintele american a respins amenințările formulate de oficiali iranieni.

„Nu am nicio idee despre ce vorbește sau cine este. Nu-mi pasă deloc”, a spus Trump referindu-se la Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului.

Larijani avertizase anterior că liderul american „va plăti prețul” pentru războiul declanșat în Orientul Mijlociu.

Trump a mai declarat că liderul suprem al Iranului care va fi ales după moartea lui Khamenei ar trebui să fie acceptabil pentru Washington, sugerând chiar că ar dori să aibă un rol în procesul de selecție.

Mesaje contradictorii din conducerea Iranului

Situația politică internă din Iran pare tot mai tensionată, în contextul în care liderii țării transmit mesaje diferite privind strategia militară.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat inițial că regretă atacurile lansate de Iran asupra statelor din Golf, sugerând că acestea nu vor mai continua dacă respectivele țări nu participă la operațiunile militare împotriva Teheranului.

Ulterior însă, biroul său a revenit asupra declarației, precizând că Iranul va continua să lovească ținte americane din regiune.

La rândul său, Ali Larijani a susținut într-un discurs televizat că nu există fisuri în conducerea iraniană și a cerut unitate națională.

Analiștii consideră însă că declarațiile contradictorii reflectă tensiuni reale între diferitele facțiuni ale regimului.

Potrivit lui Alex Vatanka, directorul programului Iran al Middle East Institute, în interiorul sistemului politic iranian coexistă două curente majore: unul radical, care cere represalii dure pentru uciderea lui Khamenei, și unul pragmatic, care speră încă într-o soluție diplomatică.

În paralel, Adunarea Experților din Iran se pregătește să aleagă un nou lider suprem. Totuși, experții consideră că deciziile strategice vor continua să fie dominate de Gardienii Revoluției (IRGC), care au avut un rol decisiv în politica externă și militară a țării în ultimele două decenii.

Atacuri cu drone și rachete în statele din Golful Persic

Conflictul a început să afecteze direct statele din Golful Persic, unde au fost raportate noi atacuri cu drone și rachete.

Armata Kuweitului a anunțat că o serie de drone ostile au vizat depozitele de combustibil de la Aeroportul Internațional din Kuweit. Fragmentele provenite din interceptări au provocat pagube unor infrastructuri civile.

În același timp, clădirea instituției publice pentru asigurări sociale din Kuweit, un imobil de aproximativ 22 de etaje, a fost lovită de o dronă și a fost cuprinsă de flăcări. Autoritățile au precizat că nu există victime în urma acestui atac.

Totuși, doi membri ai forțelor de securitate de la frontieră au fost uciși în cursul dimineții de duminică, în circumstanțe care nu au fost încă pe deplin clarificate.

Arabia Saudită a anunțat că a interceptat cel puțin 21 de drone în cursul nopții, iar Bahrainul a raportat un incendiu la o instalație din portul Mina Salman, pe care autoritățile l-au atribuit „agresiunii iraniene”.

În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au transmis că sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru a răspunde unei amenințări cu rachete.

Qatar avertizează asupra consecințelor globale

În acest context, emirul Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad Al-Thani, a discutat telefonic cu Donald Trump despre situația din regiune.

Potrivit agenției oficiale de presă din Qatar, liderul de la Doha a avertizat că escaladarea conflictului ar putea avea „consecințe periculoase” pentru securitatea și pacea internațională.

Qatar găzduiește cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu și a fost una dintre țintele atacurilor iraniene din ultimele zile.

În cursul săptămânii, avioane qatareze au interceptat bombardiere iraniene cu câteva minute înainte ca acestea să atace baza americană.

În același timp, Qatarul rămâne un partener economic major al Statelor Unite. În timpul unei vizite în regiune anul trecut, statele din Golf – inclusiv Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – au promis investiții de aproximativ trei trilioane de dolari în economia americană.

Războiul începe să afecteze și alte regiuni

Efectele conflictului se resimt deja și în alte zone ale lumii.

La Beirut, un atac israelian a lovit un hotel din centrul orașului, provocând moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor zece, potrivit Ministerului Sănătății din Liban. Lovitura a avut loc în centrul capitalei, nu în suburbia sudică controlată de Hezbollah, unde au avut loc majoritatea bombardamentelor din ultimele zile.

În Europa, ambasada Statelor Unite din Oslo a suferit avarii minore în urma unei explozii. Poliția norvegiană a precizat că nu au existat răniți.

China a cerut oprirea războiului

Ministrul chinez de externe Wang Yi a cerut oprirea conflictului, avertizând că „flăcările războiului” riscă să se extindă în întreaga regiune.

Declarația vine într-un moment sensibil din punct de vedere diplomatic: liderul chinez Xi Jinping se pregătește să îl primească pe Donald Trump la Beijing pentru discuții considerate cruciale pentru stabilitatea internațională.

Traficul aerian începe să se reia în Israel

În pofida tensiunilor, aeroportul Ben Gurion din Israel a reluat parțial zborurile internaționale.

Aproximativ 2.000 de pasageri sunt programați să plece duminică în 40 de zboruri, fiecare avion fiind limitat la aproximativ 70 de pasageri.

Reluarea traficului aerian are loc după ce compania El Al a organizat în ultimele zile zboruri speciale pentru repatrierea cetățenilor israelieni din Europa.