Ce ne spun piețele despre războiul din Golf

Investitorii au început săptămâna trecută convinși că atacul israeliano-american asupra Iranului va fi un alt război scurt pe care îl pot aproape ignora. Indicele S&P 500 a crescut chiar ușor luni, scrie The Wall Street Journal. Au încheiat însă săptămâna îngrijorați că un șoc global al prețurilor petrolului, generat de ceea ce a devenit un conflict extins în Orientul Mijlociu, este în unele privințe o repetare a invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 și amenință cu stagflația.

Întrebarea pentru investitori acum este dacă semnele de îngrijorare reprezintă un motiv pentru a cumpăra la scădere sau un motiv pentru a ieși din piață înainte ca lucrurile să devină și mai rele.

Să începem cu comparația cu atacul dezastruos al Rusiei asupra Ucrainei. Prețul petrolului a urcat până la 120 de dolari pe baril, de la 90 de dolari înainte de asalt, pe măsură ce investitorii au anticipat perturbări ale aprovizionării. Astăzi este încă doar la 91 de dolari. Dar, în termeni procentuali, creșterea este aceeași ca în 2022, doar că de la un nivel mai scăzut. Piața petrolului este serios speriată.

Acțiunile din afara Statelor Unite reacționează, de asemenea, așa cum au făcut atunci când tancurile rusești au început să înainteze. Indicele global al acțiunilor din afara SUA al MSCI este în scădere cu 6,6% față de nivelul maxim de dinaintea începerii bombardamentelor asupra Iranului, aproximativ în linie cu mișcarea din 2022.

După aceea, paralela se rupe. Nu a existat o fugă către siguranța obligațiunilor, a aurului sau a unor valute precum francul elvețian, care de obicei acționează ca refugii în perioade de criză.

„Nu avem proximitatea geografică care să facă acest lucru să pară atât de înfricoșător din perspectivă umană”, a declarat Jacob Manoukian, șeful strategiei de investiții pentru SUA la banca privată J.P. Morgan. „Dar piețele încep să realizeze că există o probabilitate ca acest lucru să înceapă să se infiltreze în economie.”

Explicarea mișcărilor din această săptămână — și, astfel, pregătirea pentru ceea ce urmează — implică mai mult decât interpretarea de către investitori a modului în care dronele iraniene sau retorica de la Casa Albă vor influența prețurile petrolului.

Au existat două efecte majore. Din punct de vedere economic, creșterea bruscă a prețurilor petrolului creează o schimbare între câștigători și perdanți. Exportatorii de energie din afara Orientului Mijlociu beneficiază, iar importatorii suferă. Din punct de vedere financiar, volatilitatea bruscă i-a determinat pe investitori să se retragă în defensivă și să își reducă datoriile.

Petrolul mai scump este o veste proastă pentru Europa, Japonia și Coreea, toate importatoare mari. Pentru Statele Unite este, de fapt, un beneficiu net, fiind exportator și cel mai mare producător din lume. Atacul asupra Iranului și represaliile acestuia împotriva infrastructurii petroliere și a rutelor de transport ale vecinilor afectează, cel puțin temporar, cei mai mari competitori globali ai producătorilor americani de petrol.

Acesta este cel mai simplu mod de a înțelege de ce dolarul a crescut, în timp ce euro și yenul au scăzut, și de ce acțiunile americane au fost afectate mai puțin decât cele din străinătate.

Din punct de vedere financiar, activele care crescuseră mult în acest an au scăzut cel mai mult, iar unele dintre cele care fuseseră mari pierzătoare au crescut de fapt, în ciuda faptului că piețele, per ansamblu, au avut dificultăți.

Acest lucru a fost valabil la nivel de țări, unde cei mai mari câștigători — conduși de acțiunile sud-coreene, în creștere cu 50% înainte de începerea războiului datorită achizițiilor masive pe credit — au scăzut cel mai mult. Au urmat Japonia, apoi Regatul Unit și Europa. Acțiunile americane crescuseră abia înainte de începerea războiului și au scăzut abia ușor pe parcursul acestuia.

Același lucru a fost valabil și în interiorul pieței. Acțiunile companiilor de software au scăzut puternic anul acesta din cauza temerilor legate de competiția din partea inteligenței artificiale, în timp ce producătorii de cipuri au explodat. În ultima săptămână însă, acțiunile software au crescut, în timp ce acțiunile din sectorul semiconductorilor au scăzut brusc.

Aproape jumătate dintre companiile din indicele Nasdaq-100 au crescut, iar toate, cu excepția a nouă dintre ele, erau în scădere de la începutul anului înainte de război. Cât de mult au evoluat acțiunile Nasdaq în acest an până la izbucnirea conflictului explică 60% din mișcările din ultima săptămână, potrivit unei analize de regresie. Spre deosebire de cazul țărilor, este greu de identificat o logică economică ce ar putea declanșa o astfel de dinamică în care câștigătorii devin perdanți.

Alte dovezi vin din indicele Goldman Sachs al acțiunilor populare în rândul fondurilor speculative, care a scăzut mult mai mult decât piața, cu 4,7% în cursul săptămânii. Indicele care urmărește cele mai mari poziții „short” ale fondurilor speculative a scăzut doar cu 1,1%, aproximativ jumătate din scăderea S&P 500. Acesta este tipul de evoluție așteptat atunci când fondurile speculative își închid pozițiile pentru a-și reduce gradul de îndatorare, dar mișcările nu sunt suficient de mari pentru a sugera o reducere panicată a efectului de levier.

Acest lucru oferă un model pentru ceea ce s-ar putea întâmpla dacă războiul se prelungește și prețurile petrolului cresc mult mai mult. Reducerea îndatorării ar continua să tragă în jos, pentru o perioadă, cele mai „fierbinți” segmente ale pieței. În cele din urmă, s-ar instala o panică reală, moment în care cererea pentru active sigure ar depăși aproape sigur îngrijorările legate de inflație și ar împinge în jos randamentele obligațiunilor de stat americane.

La un moment dat între prezent și acel punct, istoria sugerează că investitorii ar trebui să cumpere la scădere. Legendarul bancher Nathan Mayer Rothschild probabil nu a spus niciodată să „cumperi când este sânge pe străzi”, dar expresia surprinde bine ideea că investitorii intră adesea în panică atunci când există un război.

Problema este să știi când, ceea ce înseamnă să urmărești primele semne că haosul de pe piață se agravează și mai mult — și să te cunoști pe tine însuți. Dacă cumperi prea devreme, vei vinde din nou pe măsură ce pierderile cresc și vei rata revenirea finală? Când piața este cu adevărat scufundată în roșu, vei avea cu adevărat curajul să cumperi?