România vrea să introducă un tren de mare viteză. Va lega Marea Neagră de rețeaua europeană

România explorează pentru prima dată, pe criterii economice și de trafic, posibilitatea introducerii unui tren de mare viteză care să conecteze Marea Neagră la rețeaua europeană. Proiectul este estimat la aproximativ 18 miliarde de euro și 780 de kilometri de infrastructură, a declarat Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la Maratonul Profit.ro, „Infrastructura care Conectează România”.

Oamenii ar folosi un tren de mare viteză, arată studiile

„Dacă spun că România are un plan de mare viteză şi aş merge în Gara de Nord, probabil că aş primi foarte multe zâmbete şi ironii”, a declarat Robert Răzvan Dobre.

De obicei, discuţia despre trenuri de mare viteză în România este văzută cu neîncredere, din cauza diferenţei dintre infrastructura existentă şi standardele necesare pentru viteze de 300 km/h.

„Să ştiţi că acelaşi zâmbet ironic mereu îl primim când vorbim de trenuri de mare viteză”, a spus Dobre.

15:00, 14.03.2026 • Internațional

Petrolier grec atacat cu dronă în Marea Neagră. La bord se afla și un marinar român

12:43, 24.02.2026 • Energie

Ce înseamnă, de fapt, retragerea Lukoil din Marea Neagră românească

El a explicat că reacţia respectivă este justificată de realitatea din teren. Potrivit lui, nu se poate vorbi de un tren de 300 km/oră în România, când restricţiile de viteză sunt de 30 km/oră. România a făcut un studiu de oportunitate strategică pentru a vedea dacă un astfel de proiect are sens economic.

„Avem un studiu de oportunitate strategic, adică să ne spună dacă România este pregătită pentru un tren de mare viteză. Analiza a pornit de la o întrebare simplă: există suficienţi pasageri care să susţină financiar un astfel de sistem? Raţionamentul a fost să vedem dacă România ar avea suficient de mulţi pasageri care să poată să plătească un transport pe calea ferată rapid şi cam care ar fi orizontul de timp. Rezultatele sunt pozitive”, a precizat Dobre.

România vrea să fie parte a rețelei europene de mare viteză

Proiectul nu este gândit drept o simplă legătură între oraşele românești, ci ca parte a reţelei europene de mare viteză.

„Nu legăm doar două sau trei oraşe din România, ci conectăm Marea Neagră şi Bucureştiul la reţeaua europeană şi mai jos avem un vector spre Sofia, Atena şi Istanbul”, a spus oficialul.

Această abordare ar transforma scopul proiectului, care ar deveni unul de integrare regională, nu doar de mobilitate internă.

Studiul a oferit și estimări ale timpilor de parcurs, care ar putea revoluționa transportul în România: o oră și 21 de minute între București și Brașov, aproximativ două ore și jumătate până la Cluj-Napoca și trei ore și jumătate până la ieșirea din țară.

Proiect comparabil cu marile investiții UE în infrastructură

Dimensiunea proiectului este comparabilă cu marile investiţii europene în infrastructură.

Robert Răzvan Dobre a explicat că proiectul prevede 780 de kilometri de cale ferată, de la Constanța până la graniță. Tronsoanele existente care permit viteze de 160-200 km/h vor fi utilizate, iar restul traseului va fi realizat ca proiect greenfield, adică construit de la zero, cu un cost estimat la aproximativ 18 miliarde de euro.

Studiul include și un scenariu accelerat, care ar permite ca un prim tronson de tren de mare viteză să fie operațional în 10 ani. Dar realizarea acestuia depinde de mai multe condiții esențiale. Potrivit lui Dobre, pentru ca proiectul să devină realitate sunt trei elemente critice: primul este susținerea politică, proiectul trebuind să devină unul de țară, cu un ritm propriu și cu sprijin politic continuu; al doilea este expertiza, cel mai probabil externă; iar al treilea este finanțarea constantă, asigurată printr-un mix de fonduri europene, buget de stat și parteneriate public-privat.

„Un astfel de proiect nu permite întreruperi”, a spus Dobre.

Strategia actuală este una etapizată, pentru a face proiectul gestionabil din punct de vedere financiar.

„Gândirea este să asigurăm finanţarea pentru primul sector, poate cel mai important, de la Bucureşti la Braşov, şi apoi de la Sighişoara la Cluj”, a adăugat directorul.