Lecția deschisă inedită de sfințenie predată creștinilor de Patriarhul Georgiei

Scriitorul, ziaristul și omul politic francez Andre Malraux a propovăduit că „Secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc”, sugerând, totodată, că supraviețuirea umanității depinde de o reîntoarcere la spiritualitate, nu neapărat la dogme organizate, într-o lume dominată de tehnologie și raționalism materialist.

Însă realitatea de zi cu zi demonstrează că oamenii se îndepărtează tot mai mult de la biserică, indiferent de religie, din motive obiective și de percepție. Un exemplu elocvent este Germania, unde, anul trecut, peste 650.000 de catolici și protestanți au renunțat la biserică, în contextul unui exod accelerat al membrilor principalelor două biserici creștine germane.

La noi, realitatea este mult mai dură decât cea din Germania, dar nu se prea vorbește de așa ceva, pentru simplul fapt că înaltele fețe bisericești au uitat de vorbele părintelui Dumitru Stăniloae: „Biserica Ortodoxă este o bucurie a tuturor de toți”.

La noi, din păcate, mai marii Bisericii Ortodoxe Române și-au cam pierdut menirea pentru care au îmbrăcat haina preoțească, adică au ales să se aplece asupra celor care au buzunarele pline, și mai puțin asupra celor care au sufletele încărcate de durere și suferință. Practic, au ales darul, în locul harului!

Înălțarea la ceruri, în această săptămână, la 93 de ani, a Patriarhului Georgiei, Preafericitul Părinte Ilia al II-lea, a lăsat lumii creștine una dintre cele mai importante lecții de smerenie, ortodoxism și verticalitate.

În perioada pandemiei de coronavirus, bisericile din Georgia au rămas deschise, pentru că Patriarhul Ilia a susținut că interzicerea participării la slujbe este o „ofensă nejustificată la adresa lui Dumnezeu”, iar guvernul georgian nu a îndrăznit să închidă lăcașele de cult. Starea de urgență a existat în Georgia, cu restricții severe de circulație, dar regulile nu au fost aplicate strict bisericilor. Astfel, la slujba de Înviere din 2020, pentru a respecta interdicția de circulație pe timp de noapte, credincioșii au venit înainte de ora 21:00, rămânând în interiorul sau în curtea bisericii, ca într-o arcă, până la ora 06:00 dimineața. Părintele Patriarh Ilia al II-lea, în vârstă atunci de 87 de ani, a condus slujba Învierii, atenție, fără mască, iar după ora 6.00, credincioșii au părăsit bisericile și au dus lumina sfântă în casele lor.

Dar ceea ce se știe mai puțin este faptul că Patriarhul Ilia a jucat un rol-cheie în creșterea natalității în Georgia. În 2007, Preafericitul Părinte Ilia și-a propus să încurajeze și să susțină demografia în Georgia, participând personal la botezul fiecărui copil născut după primii doi din familiile georgiene.

Fiecare astfel de botez a peste 700 de copii devenea o sărbătoare națională, de patru ori pe an, cu ocazia unor mari sărbători ortodoxe. Fiecare copil botezat a primit din partea Patriarhului o cruciuliță și un certificat de botez, ce atestă legătura spirituală cu Părintele Ilia și, astfel, numărul bebelușilor botezați de acesta a ajuns la 50.000 de fini. Botezurile în masă oficiate periodic de Patriarhul Ilia al II-lea la Catedrala din Tbilisi, capitala Georgiei, au continuat până anul trecut, când, pe 13 iulie 2025, au fost botezați o mie de copii, iar ceremonia s-a încheiat cu mesajul „Dumnezeu să binecuvinteze copiii noștri. Dumnezeu să binecuvinteze întreaga Georgie!”.

Prin aceste botezuri colective și comportamentul din perioada epidemiei de coronavirus, Patriarhul Ilia al II-lea a predat o lecție deschisă de credință, verticalitate și smerenie întregii lumi creștine, demonstrând că vorbele lui Ioan Gură de Aur l-au călăuzit întreaga viață: „Unde este sfințenie, acolo este și curaj”.

Din păcate, preoții și înaltele fețe bisericești de la noi au lipsit la lecția predată de Patriarhul Georgiei, ghidându-se după vorbele lui Voltaire: „Când este vorba de bani, toți sunt de aceeași religie”.