ÎCCJ blochează comitetul lui Ilie Bolojan pentru legile justiției: instanța invocă un posibil exces de putere
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis suspendarea comitetului creat de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru analiza și revizuirea legilor justiției, într-o hotărâre definitivă care produce efecte imediate. Decizia instanței supreme oprește activitatea acestei structuri și readuce în prim-plan limitele intervenției Executivului în domeniul justiției.
Decizia ÎCCJ: suspendare cu efect imediat
Potrivit unui comunicat oficial transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de suspendare a Deciziei nr. 574/2025, actul prin care fusese înființat comitetul guvernamental.
Judecătorii au motivat că există indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestei structuri. Instanța a arătat că apar semne serioase de întrebare în legătură cu respectarea principiilor fundamentale, precum legalitatea și separația puterilor în stat.
În esență, instanța a considerat că modul în care a fost creat și utilizat acest comitet ridică probleme care nu pot fi ignorate până la analiza pe fond a cauzei.
Semnal de alarmă pentru Executiv
Hotărârea Înaltei Curți nu se limitează doar la suspendarea unui act administrativ, ci transmite un mesaj mai amplu privind limitele în care Guvernul poate interveni în zona justiției.
Judecătorii au subliniat că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul constituțional și legal, fără depășiri ale atribuțiilor. În același timp, instanța a insistat asupra necesității transparenței și a consultării reale a tuturor actorilor implicați în reformele din justiție.
Înainte de a reda pasajele esențiale, instanța a arătat că decizia are rolul de a atrage atenția asupra respectării procedurilor democratice și a evitării oricăror abuzuri de autoritate.
„Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat.
Hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate.
Subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți”, precizează ÎCCJ.
Comitet contestat încă de la început
Structura suspendată fusese creată la finalul anului 2025, ca organism consultativ în cadrul Guvernului, fără personalitate juridică. Rolul său oficial era de a analiza efectele legilor justiției adoptate anterior și de a formula eventuale propuneri de modificare.
Cu toate acestea, comitetul a generat controverse încă de la înființare. Criticii au susținut că Executivul ar fi creat un mecanism paralel de influențare a legislației din justiție, în afara cadrului instituțional consacrat, unde atribuții clare revin unor instituții precum Consiliul Superior al Magistraturii sau Ministerul Justiției.
De asemenea, au existat nemulțumiri legate de lipsa de transparență și de faptul că nu erau clar definite limitele competențelor acestui organism, chiar dacă, formal, acesta avea doar rol consultativ.