Prosumatorii români, plătiți cu întârziere. Italia oferă bani la fiecare 3 luni

Modelul prin care sunt plătiți prosumatorii pentru energia livrată în rețea ar putea suferi schimbări în România, în contextul în care exemplele din alte state europene, precum Italia, sunt tot mai des invocate în dezbaterea publică. Diferențele dintre cele două sisteme au fost evidențiate de Alessio Menegazzo, CEO al PPC România, în cadrul conferinței Economist Romania Government Roundtable 2026 organizate la București.

Două modele diferite de remunerare

În prezent, în România, prosumatorii – adică persoanele care produc energie electrică, de regulă prin panouri fotovoltaice – au contracte cu furnizorii de energie atât pentru consum, cât și pentru energia pe care o injectează în rețea. Acest model este însă contestat de ambele părți implicate.

Prosumatorii reclamă faptul că legislația permite un termen de până la 24 de luni pentru plata diferenței pozitive dintre energia livrată și cea consumată. În practică, acest lucru înseamnă întârzieri semnificative în încasarea banilor.

De cealaltă parte, furnizorii susțin că sunt obligați să preia energia produsă de prosumatori fără a avea control asupra cantităților și momentelor de livrare. Această situație generează frecvent dezechilibre în sistemul energetic și costuri suplimentare.

13:59 • Energie

Șeful AIE avertizează: în aprilie ar putea apărea raționalizarea energiei

17:56, 28.03.2026 • POLITICĂ

Bolojan amenință cu dezvăluiri: cine sunt „băieții deștepți” care blochează energia

Cum funcționează sistemul din Italia

În Italia, mecanismul este diferit. Prosumatorii nu sunt plătiți de furnizori, ci de o companie de stat specializată, Gestore dei Servizi Energetici (GSE), aflată în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor.

Potrivit lui Alessio Menegazzo, acest sistem simplifică semnificativ relația dintre prosumatori și piața de energie.

„În Italia sunt 1,5 milioane de prosumatori. Accesul la rețea este simplu, birocrația este redusă, iar plata se face direct de la stat”, a explicat acesta.

Prosumatorii încheie contracte comerciale direct cu GSE, iar plata pentru energia livrată se face periodic, la fiecare trei luni. Sumele sunt calculate în funcție de cantitatea de energie injectată în rețea și de un preț stabilit la nivel central.

O entitate unică pentru gestionarea sistemului

Un element cheie al modelului italian este existența unei entități unice care gestionează majoritatea funcțiilor din sistemul energetic. GSE centralizează atribuții care, în România, sunt împărțite între mai multe instituții, precum Administrația Fondului pentru Mediu și OPCOM.

Compania italiană are un rol extins, ocupându-se nu doar de plata prosumatorilor, ci și de promovarea surselor regenerabile, administrarea schemelor de sprijin și gestionarea programelor de eficiență energetică. De asemenea, prin structuri dedicate, aceasta operează piețe angro de energie și gaze și furnizează electricitate în regim de serviciu universal.

GSE, cumpărător unic al energiei

În relația cu prosumatorii, GSE funcționează ca un achizitor unic al energiei produse de aceștia. Ulterior, compania gestionează aceste cantități pe piețele angro, unde le tranzacționează și acoperă dezechilibrele prin contracte cu traderi și furnizori.

Prețurile plătite prosumatorilor sunt corelate cu mediile piețelor angro și pot varia în funcție de regiune. Pentru anul 2026, estimările indică un preț minim garantat de aproximativ 0,0475 euro/kWh, cu valori care pot ajunge până la circa 0,13 euro/kWh. Media înregistrată în 2025 a fost de aproximativ 0,137 euro/kWh.

Creștere rapidă a prosumatorilor în România

În România, numărul prosumatorilor a crescut accelerat în ultimii ani. La finalul lunii ianuarie 2026, erau înregistrați aproape 303.000 de prosumatori, dintre care peste 72.000 dispuneau și de sisteme de stocare a energiei.

Capacitatea totală instalată a acestora depășește 3.500 MW, ceea ce indică o dezvoltare rapidă a sectorului, dar și o presiune tot mai mare asupra infrastructurii și cadrului de reglementare.

În acest context, modelul actual este tot mai des contestat atât de producătorii individuali de energie, cât și de furnizori, iar soluții alternative, precum cea aplicată în Italia, sunt aduse în discuție în cadrul dezbaterilor privind modificarea legislației din domeniul energiei.