De ce n-a funcționat legea salarizării din 2017. Pîslaru: Un proiect care să aducă echilibru

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a tras un semnal de alarmă despre pericolele unui proiect de salarizare supraevaluat și a explicat de ce legea adoptată în 2017 a ajuns rapid la coș. Totodată, el s-a arătat optimist în privința variantei aflate acum în lucru la Ministerul Muncii, susținută și de Banca Mondială.

Cum a murit legea din 2017 înainte să fie aplicată

Pentru varianta elaborată în 2016 de Ministerul Finanțelor, condus pe atunci de Anca Dragu, costul estimat era de 32 de miliarde de euro, iar implementarea era planificată până în 2024. O cifră mare, dar considerată fezabilă.

Parlamentul a intervenit și a schimbat calculele. Impactul bugetar a urcat brusc la 55 de miliarde de euro, adică cu 23 de miliarde mai mult față de proiecția inițială. Pîslaru spune că atunci a ridicat primul semnale de alarmă, alături de Ministerul Finanțelor.

„Atunci am atras atenția, atât eu, cât și Ministerul de Finanțe, că un asemenea proiect nu poate fi pus în practică”, a declarat ministrul joi.

Aplicarea diferențiată a grilelor a adâncit inechitățile

Guvernarea instalată în 2017 a decis totuși să meargă înainte cu varianta umflată. Rezultatul a fost previzibil: implementarea s-a blocat, iar acolo unde grilele salariale au fost aplicate, ele au creat noi dezechilibre între categorii de angajați.

„Nu s-a implementat pentru că s-a constatat că nu este fezabilă implementarea, iar în momentul în care ai început să împingi familiile ocupaționale diferențiat, unele față de celelalte, ai creat inechități care sunt acum mai mari decât erau în 2017„, a explicat Pîslaru.

Cu alte cuvinte, tentativa de a drege o lege nerealistă a lăsat sistemul mai strâmb decât îl găsise.

Ce aduce diferit noua variantă

Ministerul Muncii lucrează acum la o nouă lege a salarizării unice. Pîslaru nu a dat detalii despre conținut, spunând că așteaptă forma finală, dar a subliniat un element nou față de 2017: implicarea Băncii Mondiale în elaborarea proiectului.

Ministrul a mai făcut o distincție pe care o consideră esențială: diferența dintre calitatea tehnică a unui proiect și voința politică de a-l duce până la capăt. Amândouă trebuie să existe simultan pentru ca legea să funcționeze.

Tonul ministrului a fost unul prudent, dar pozitiv. El a descris climatul actual din jurul proiectului ca fiind unul serios și a enumerat trei obiective pe care noua lege ar trebui să le atingă.

„Cred că vom propune un proiect care să aducă echilibru, să reducă inechitățile și să ofere predictibilitate în administrația publică„, a spus Pîslaru.

De ce contează pentru bugetari

România are sute de mii de angajați în sectorul public, iar lipsa unei grile salariale coerente a generat de-a lungul anilor tensiuni, contestații în instanță și migrație către sectorul privat sau în afara țării.

O lege funcțională a salarizării ar trebui să pună capăt acestor distorsiuni. Dar, după experiența din 2017, miza nu este doar să existe o lege, ci să existe una care poate fi și aplicată.