Dezechilibru istoric în agricultură: sectorul intră într-un regim de risc accelerat față de restul economiei

În anul 2025 au fost admise 458 de cereri de deschidere a procedurilor colective de insolvență împotriva unor companii mici, mijlocii și mari, acestea cumulând active imobilizate de peste 9,6 miliarde lei.

Din acest total, sectorul agricol a generat 44 de dosare, ceea ce reprezintă aproximativ 9,6% din ansamblul procedurilor admise. Companiile agricole vizate de aceste proceduri însumează active imobilizate de circa 575,9 milioane lei, ceea ce indică o expunere semnificativă a sectorului în cadrul fenomenului de insolvență, scrie Profit.ro.

Structura procedurilor arată o orientare predominantă către mecanisme de reorganizare. Astfel, 33 de companii au intrat în insolvență generală, două au fost direcționate către faliment simplificat, iar nouă companii au optat pentru concordat preventiv. Aceste nouă firme concentrează aproximativ 289,8 milioane lei din totalul activelor agricole aflate în procedură, adică mai mult de jumătate din expunerea sectorului în acest context. Această distribuție sugerează că firmele cu dimensiuni și expuneri financiare mai mari au preferat, într-o proporție relevantă, soluțiile de restructurare și negociere cu creditorii, în detrimentul lichidării imediate.

În acest context, analiza evoluțiilor din sector indică un dezechilibru structural accentuat în agricultură, considerat unul dintre cele mai pronunțate din ultimele decenii. Fenomenul nu este tratat ca o manifestare punctuală, ci ca rezultatul acumulării mai multor presiuni economice și financiare care s-au suprapus în timp.

10:01, 22.04.2026 • Dezvăluiri

Sacrificăm agricultura pentru industrie? Documentul oficial care dezvăluie câștigătorii și perdanții acordului Mercosur

06:35, 15.04.2026 • ECONOMIE

Diavolul se ascunde în detalii: România, marea amăgire a cifrelor; radiografia statului care canibalizează sectorul privat

Adrian Lotrean, fondator INFINEXA, companie specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate, arată că agricultura traversează o perioadă de presiune puternică, determinată de mai mulți factori care acționează simultan. Printre aceștia se numără comprimarea marjelor în comerțul cu cereale, retragerea progresivă a unor jucători importanți din piață, neadaptarea instrumentelor de finanțare la specificul ciclurilor agricole, creșterea constantă a costurilor de producție și scăderea prețurilor de vânzare. În aceste condiții, chiar și unele grupuri mari din agribusiness au ajuns în situații dificile, ceea ce sugerează că problema depășește nivelul individual al companiilor și are o componentă structurală la nivel de piață.

Mircea Șomlea, Senior Partner INFINEXA, subliniază că dificultățile din agricultură nu pot fi explicate printr-un singur eveniment sau printr-un șoc conjunctural izolat. În opinia sa, chiar și în anii în care producțiile agricole au fost bune, efectele cumulate ale datoriilor acumulate anterior, ale șocurilor succesive și ale dezechilibrelor financiare au continuat să afecteze stabilitatea companiilor. Acest cumul de factori a condus la o vulnerabilitate structurală, în care rezultatele operaționale pozitive nu au mai fost suficiente pentru a compensa presiunile financiare existente.

Evoluția se reflectă și în dinamica intrărilor în insolvență din 2026. În primul trimestru al anului, 31 de companii din sectorul agricol au intrat în proceduri colective de insolvență sau concordat preventiv, dintr-un total de 150 de cazuri la nivelul întregii economii. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 11 cazuri în agricultură, creșterea este de 181,8%. Această dinamică este semnificativ mai accentuată decât evoluția generală a economiei, unde numărul total al procedurilor a crescut cu 31,6%.

Această diferențiere indică faptul că sectorul agricol nu urmează ritmul general al economiei, ci evoluează într-un regim de risc accelerat. În același timp, analiza arată că firmele care inițiază proceduri de restructurare într-un stadiu incipient au șanse mai mari de redresare, în timp ce întârzierea deciziilor reduce semnificativ opțiunile disponibile.

Privind în perspectivă, datele financiare agregate ale sectorului confirmă tendința de deteriorare. Între 2022 și 2024, cifra de afaceri a principalilor producători agricoli a înregistrat o scădere semnificativă, în timp ce profitabilitatea s-a diminuat accentuat. În paralel, o proporție importantă a companiilor a ajuns să funcționeze cu capital de lucru negativ, iar indicatorii de risc financiar au crescut vizibil.

Această evoluție este rezultatul suprapunerii mai multor șocuri economice și climatice. Volatilitatea extremă a prețurilor la cereale a generat un decalaj între momentul contractării costurilor și cel al realizării veniturilor. Seceta prelungită a afectat randamentele agricole pe mai mulți ani consecutivi, reducând producția și capacitatea de generare a fluxurilor de numerar. În paralel, importurile mai ieftine au exercitat presiune asupra prețurilor interne, diminuând puterea de negociere a producătorilor locali.

La acestea se adaugă creșterea accelerată a costurilor cu inputurile agricole, în special îngrășămintele și energia, precum și dependența structurală de importuri în acest segment. În anumite perioade recente, tensiunile geopolitice au amplificat volatilitatea piețelor de energie și fertilizanți, ceea ce s-a transmis direct în costurile de producție ale fermierilor.

În ansamblu, tabloul rezultat indică o industrie în care mai multe șocuri succesive și interdependente au erodat simultan veniturile, au crescut costurile și au limitat accesul la finanțare. Efectul cumulat este o presiune structurală asupra întregului sector agricol, cu manifestări vizibile atât în indicatorii financiari, cât și în creșterea numărului de proceduri de insolvență.