Unire cu Republica Moldova: majoritatea românilor spun „DA”, dar puțini cred că se va întâmpla curând

Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, aproximativ trei sferturi dintre români ar vota „DA” la un eventual referendum privind unirea României cu Republica Moldova. Rezultatele au fost publicate la o zi după împlinirea a 36 de ani de la primul „Pod de Flori” peste Prut, moment simbolic în care frontiera dintre cele două state a fost deschisă pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial.

Sprijin major pentru unire

Studiul arată că 71,9% dintre respondenți ar susține unirea, în timp ce 21,4% s-ar opune. Restul participanților sunt fie indeciși (2,1%), fie declară că nu ar merge la vot (3,2%) ori nu au oferit un răspuns clar (1,4%), conform Informat.ro.

Susținerea este mai ridicată în rândul votanților USR și al bărbaților, comparativ cu media populației.

Percepții despre momentul unirii

În ceea ce privește posibilitatea concretizării unirii, opiniile sunt împărțite:

12:29 • POLITICĂ

Surse: PSD ia în calcul un guvern minoritar

11:46 • POLITICĂ

Cătălin Predoiu insistă ca PNL să rămână la guvernare: „Un partid de 14% rămâne relevant dacă are premier”

• 8,4% cred că s-ar putea întâmpla în următorii 3 ani
• 13,3% în următorii 5 ani
• 29,3% într-un orizont de 10 ani sau chiar mai mult
• 34,7% consideră că unirea nu se va realiza niciodată

Așteptările mai optimiste apar mai ales la votanții PNL și USR, la bărbați, persoane cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din mediul urban mare și București.

În schimb, pesimismul este mai pronunțat în rândul votanților AUR, al femeilor, al persoanelor de 45–59 de ani și al angajaților la stat.

Unire văzută ca „datorie istorică”

Circa 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova reprezintă o obligație istorică, în timp ce 26,4% resping această idee.

Această percepție este mai frecventă în rândul votanților PSD și PNL, precum și al persoanelor peste 45 de ani. În schimb, votanții USR, tinerii adulți și cei cu studii superioare tind să fie mai puțin de acord cu această interpretare.

Identitate comună vs. separată

Aproape 70–71% dintre respondenți sunt de acord că cetățenii Republicii Moldova împărtășesc aceeași limbă și origine cu românii, diferența fiind văzută mai degrabă ca rezultat al istoriei recente. Pe de altă parte, 25,5% consideră că este vorba despre un popor distinct, cu limbă și destin propriu, iar 3,9% nu au răspuns.

Ideea identității comune este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de bărbați, de persoanele cu studii superioare, de locuitorii din marile orașe și de angajații din mediul privat. Varianta separării identitare este mai frecventă în rândul votanților AUR, al femeilor, al persoanelor cu educație mai redusă și al celor din mediul rural.

Concluziile cercetării

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, afirmă că relația românilor cu Republica Moldova este percepută tot mai puțin strict geopolitic și mai degrabă ca una culturală și istorică. Totodată, deși există un sprijin ridicat pentru unire, majoritatea nu o consideră un obiectiv realizabil în viitorul apropiat.

El mai subliniază că unirea este văzută nu doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă opțiune strategică pe termen lung, ceea ce ar putea menține subiectul relevant în dezbaterea publică.

Sondajul este reprezentativ la nivel național, realizat pe un eșantion de 1100 de persoane, în perioada 14–21 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de ±3%.