Fiscul pune presiune pe performanță. Angajații ANAF ar putea primi prime de până la trei salarii dacă își ating obiectivele

Angajații Fiscului ar putea primi bonusuri anuale de până la trei salarii de bază dacă își ating obiectivele de performanță, iar cei care nu livrează rezultatele cerute riscă să piardă 10% din salariu. Măsura apare într-un proiect de ordonanță aflat în lucru și face parte din reformele asumate de România prin PNRR pentru creșterea eficienței ANAF și a colectării la buget.

Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, sistemul ar urma să introducă pentru prima dată un mecanism clar de recompense și penalizări în funcție de performanța individuală a angajaților din administrația fiscală. În paralel, mediul de afaceri s-ar putea confrunta cu o intensificare a controalelor și a presiunii pentru recuperarea creanțelor fiscale.

Bonusuri de până la trei salarii pentru cei mai performanți

Proiectul prevede patru niveluri de recompensare, în funcție de activitatea desfășurată în cadrul instituției și de importanța acesteia pentru colectarea veniturilor la buget.

Cele mai mari bonusuri ar urma să fie acordate angajaților implicați direct în colectarea banilor, monitorizarea veniturilor, executările silite speciale și activitatea de antifraudă fiscală. Aceștia ar putea primi anual până la trei salarii de bază.

11:26 • ECONOMIE

Salariul „real” al românilor, mult sub media oficială. Cât câștigă, de fapt, angajatul obișnuit

06:38, 13.04.2026 • SOCIAL

Scandal la un spital din România. Angajații, controlați la ieșire, după furturi de alimente

La următorul nivel sunt incluși inspectorii fiscali și personalul care se ocupă de verificarea situației fiscale, managementul riscurilor sau acordurile de preț în avans. Pentru aceste categorii, recompensa maximă ar urma să fie de două salarii de bază.

Angajații din domenii precum juridic, asistență contribuabili, integritate, informații fiscale, strategie, cooperare internațională sau IT ar putea primi bonusuri de până la un salariu și jumătate.

Pentru personalul din activități suport – achiziții, investiții, buget-contabilitate, audit intern, comunicare, resurse umane sau servicii administrative – recompensa maximă ar urma să fie echivalentul unui salariu de bază.

Bonusurile nu vor fi acordate automat

Sistemul propus de Ministerul Finanțelor și ANAF nu presupune acordarea automată a acestor sume. Evaluarea ar urma să fie făcută anual, pe baza unor indicatori-cheie de performanță.

Decizia finală privind acordarea bonusurilor ar urma să fie luată de o comisie internă coordonată de președintele ANAF. Regulile exacte, criteriile de evaluare și modul de funcționare al comisiei vor fi stabilite ulterior prin ordin al șefului instituției.

Proiectul stabilește și condiții restrictive pentru accesul la aceste recompense. Angajații care au fost sancționați disciplinar sau care au încălcat normele de etică și integritate nu vor putea beneficia de bonusuri, indiferent de rezultatele profesionale obținute.

Plata sumelor ar urma să fie făcută în primul semestru al anului următor celui evaluat și doar pentru angajații care mai lucrează în instituție la momentul acordării banilor.

Reduceri salariale pentru cei cu rezultate slabe

Pe lângă stimulente, proiectul introduce și sancțiuni financiare pentru angajații care nu își îndeplinesc obiectivele.

Astfel, funcționarii care primesc calificativul „satisfăcător” la evaluarea anuală ar putea avea salariul diminuat cu 10%, conform prevederilor din Codul administrativ. Reducerea s-ar aplica până la următoarea evaluare anuală.

Măsura ar marca o schimbare importantă în modul de funcționare al administrației fiscale, unde până acum diferențele salariale erau mai puțin legate de performanța efectivă și mai mult de vechime sau funcție.

O parte din bani ar putea veni din dosare penale

Sursele de finanțare pentru acest sistem de bonusuri sunt prevăzute explicit în proiectul de ordonanță.

Pe de o parte, Ministerul Finanțelor ar urma să aloce fonduri după ce ANAF își îndeplinește planul de colectare. Pe de altă parte, proiectul introduce și posibilitatea reținerii a 10% din sumele recuperate prin executarea hotărârilor judecătorești în dosare penale care vizează creanțe provenite din infracțiuni.

Fondurile astfel constituite nu ar urma să fie folosite doar pentru recompensele salariale, ci și pentru cheltuieli operative urgente, în special în zona executărilor silite speciale.

Documentul menționează printre aceste cheltuieli costurile de administrare și pază a bunurilor sechestrate, evacuarea unor imobile sau preluarea în custodie a unor bunuri mobile.

Presiune pentru adoptarea rapidă a măsurii

Proiectul apare într-un moment complicat din punct de vedere politic, după demiterea Guvernului Bolojan. Actualul Executiv nu mai poate adopta ordonanța, însă măsura este inclusă printre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Termenul convenit cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea acestui jalon este trimestrul al doilea al anului, adică până la finalul lunii iunie. Termenul general pentru implementarea reformelor din PNRR este 31 august 2026.

Potrivit Profit.ro, autoritățile încearcă să adopte actul normativ înainte de finalul lunii iunie pentru a exista timp de eventuale corecții solicitate de Comisia Europeană.

Introducerea sistemului de bonusuri și penalizări vine într-un context în care presiunea asupra ANAF pentru creșterea colectării este tot mai mare, pe fondul deficitului bugetar ridicat și al nevoii de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. În același timp, firmele și contribuabilii s-ar putea confrunta cu controale mai agresive și cu o intensificare a măsurilor de executare și recuperare a datoriilor fiscale.