România își sabotează singură securitatea energetică: Hidrocentrala Răstolița, blocată la 98%
Deputatul PNL Mircea Fechet cere un acord politic național pentru investițiile strategice, avertizând că blocarea Hidrocentralei Răstolița, proiect început înainte de 1990 și ajuns astăzi la un stadiu de finalizare de aproape 98%, riscă să transforme România într-un exemplu de „autosabotare” a propriilor interese energetice și de securitate.
Într-o declarație susținută în Parlament, Fechet a vorbit despre costurile economice și strategice ale întârzierilor care afectează marile proiecte de infrastructură, într-un moment în care statele europene accelerează investițiile în energie, infrastructură critică și securitate națională.
Răstolița, hidrocentrala blocată la 98% după investiții de peste 200 milioane euro
Potrivit deputatului liberal, cazul Răstolița reflectă incapacitatea statului român de a finaliza investiții majore chiar înainte de momentul punerii în funcțiune, după decenii de lucrări și sute de milioane de euro investite.
„Într-o perioadă de competiție extremă, în care fiecare stat își face inventarul avantajelor strategice și accelerează investițiile în securitatea națională, România riscă să devină un exemplu, la nivel mondial, despre cum să ratezi milimetric finișul, după o cursă strânsă de decenii”, a declarat Mircea Fechet.
Acesta a subliniat că Hidrocentrala de la Răstolița, proiect demarat în 1989 și blocat astăzi în litigii, suspendări și contestații succesive, reprezintă „imaginea perfectă a unui stat care a investit enorm – peste 200 milioane euro, a muncit zeci de ani și ajunge astăzi să se împiedice chiar înainte de linia de sosire”.
Fechet a insistat asupra dimensiunii strategice a proiectului, explicând că hidrocentrala nu are doar un rol energetic, ci și unul hidrologic și de protecție a comunităților vulnerabile la fenomene extreme.
„Cu o putere instalată de 35,2 MW, hidrocentrala ar putea alimenta un oraș întreg de mărime medie. În plus, Răstolița are un rol major în protejarea comunităților de pe cursul mijlociu și inferior al râului Mureș împotriva viiturilor. Așadar, este un instrument strategic și o armă eficientă în lupta cu seceta și fenomenele extreme care lovesc tot mai des România”, a afirmat deputatul liberal.
„Fiecare zi de întârziere înseamnă prețuri mai mari la energie și dependență externă”
În opinia acestuia, fiecare zi de întârziere are consecințe directe asupra economiei și securității energetice a țării, într-un context european marcat de presiuni asupra prețurilor la energie și de nevoia reducerii dependențelor externe.
„Cu fiecare zi în care acest proiect stă pe loc, pierderile cresc și sunt plătite de fiecare român prin prețuri mai mari la energie electrică și dependență energetică externă”, a spus Fechet.
Deputatul a abordat și disputa legată de impactul asupra mediului, susținând că o parte dintre criticile formulate de ONG-urile care contestă proiectul ignoră concluziile tehnice incluse în acordul de mediu emis în 2024.
„Respect dreptul oricui de a contesta în instanță un proiect public. Respect obligația statului de a proteja mediul în conformitate cu legislația europeană. Respect deciziile instanțelor. România are nevoie, însă, de echilibru și de maturitate administrativă, iar adevărul e singurul care poate dicta sentințe”, a declarat acesta.
Mircea Fechet a susținut că documentația tehnică aferentă acordului de mediu include măsuri pentru conservarea biodiversității și menținerea echilibrului ecologic și a acuzat existența unor interpretări deformate în spațiul public privind situația fondului forestier din zonă.
„Ceea ce unele voci numesc «pădure» atunci când predică despre presupusul prejudiciu al fondului forestier național este, de fapt, și citez aici din documentația tehnică aferentă acordului de mediu, «lăstăriș crescut din cioatele viabile rămase, ca rezultat al defrișării realizate în urmă cu peste 30 ani»”, a afirmat deputatul.
Apel pentru un acord politic național privind investițiile strategice în Energie și Infrastructură
Astfel, Fechet a lansat un apel pentru realizarea unui acord politic transversal asupra investițiilor considerate critice pentru funcționarea statului român, de la energie și infrastructură până la apărare și resurse de apă.
„România nu poate funcționa cu investiții care, deși au fost declarate de importanță națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, rămân blocate la infinit, după ce au trecut prin zeci de ani de avize, expertize și proceduri. De aceea, cred că a venit momentul unui acord politic național pentru marile proiecte strategice ale României”, a spus acesta.
Deputatul liberal a încheiat într-o notă puternic politică, afirmând că modul în care România gestionează aceste proiecte va arăta „cine vrea o țară puternică, independentă energetic și capabilă să își apere interesele” și „cine face jocurile de putere ale inamicilor României”.