Șeful CNAS, avertisment fără precedent: sistemul de sănătate riscă să intre în colaps

Fondul național din care sunt plătite serviciile medicale ale românilor riscă să se prăbușească în maximum cinci ani. Avertismentul vine direct de la președintele CNAS, Horațiu Moldovan, care spune că, fără o reformă a finanțării spitalelor și a rambursării medicamentelor, sistemul nu mai rezistă.

Buget mai mare, rezultate la fel de slabe. Avertisment: Patru-cinci ani până la colaps

Horațiu Moldovan a vorbit miercuri, la Conferința Națională de Sănătate Publică, despre o situație paradoxală. Bugetul CNAS a crescut de la 84 de miliarde de lei în 2025 la aproape 90 de miliarde în 2026. Cu toate astea, instituția nu simte diferența.

„La noi nu se simte această creștere. Oare de ce nu se simte această creștere? Răspunsul stă în zona spitalelor și răspunsul stă în zona medicamentelor„, a declarat Moldovan.

Concluzia lui: fără schimbări în modul în care sunt finanțate spitalele și rambursate medicamentele, fondul național se va prăbuși. Moldovan a pus și un termen pe acest scenariu. FNUASS nu va mai rezista în forma actuală mai mult de patru sau cinci ani.

15:46, 03.05.2026 • POLITICĂ

Un deputat USR îl critică pe Bolojan: ”Scuza cu PSD blochează nu se mai aplica”

10:24, 16.04.2026 • Dezvăluiri

„Afacerea” cu pacienți: de ce unii medici de familie încasează de trei ori mai mult decât colegii lor, sub aceleași reguli CNAS

„Dacă nu vom finaliza modalitatea de schimbare a modalității de finanțare a spitalelor din România și schimbarea modalității de rambursare a medicamentelor din România, cu toată răspunderea, vă spun astăzi că FNUASS se va prăbuși în scurt timp. Scurt timp înseamnă patru, cinci ani„, a precizat președintele CNAS.

Jumătate din bani merg pe diferențe salariale, nu pe servicii

Moldovan a ridicat o altă problemă majoră. În momentul de față, CNAS nu plătește integral serviciile medicale prestate de spitale. Jumătate din sumă acoperă servicii, cealaltă jumătate merge pe diferențe salariale.

Concret, 17 miliarde de lei ajung la 374 de spitale publice ca supliment salarial, fără legătură directă cu activitatea medicală prestată.

„Aceste diferențe salariale sunt bani suplimentari pentru spitalele publice, pentru 374 de spitale. Sunt 17 miliarde de lei, doar pentru că există. E un confort managerial absolut pentru managerii de spitale„, a explicat Moldovan.

La același eveniment, expertul în sănătate publică Adrian Pană de la Institutul Național de Sănătate Publică a criticat modul în care au fost aplicate reformele guvernului condus de premierul demis Ilie Bolojan.

Pană a spus că, în timp ce toate instituțiile au primit ordin să reducă personalul cu 10%, INSP a fost obligat să taie 20% și să reducă și indemnizațiile angajaților.

„Toată țara a înțeles că trebuie să facem restructurări. Fiecare sistem a trebuit să taie 10%. La Sănătate s-a hotărât că doar Institutul Național de Sănătate Publică trebuie să aibă parte de o tăiere de 20% și de o tăiere a indemnizațiilor„, a declarat Pană.

Fluturașul de salariu cu 3.850 de lei pe lună

Expertul INSP s-a adresat direct secretarului de stat Florin Zaharia din Ministerul Finanțelor, prezent în sală. Pană a spus că ar prefera să facă voluntariat decât să lucreze pe salariul actual.

„N-am absolut nicio problemă să merg și să fac voluntariat. Ar fi mult mai simplu decât să primesc un fluturaș de salariu cu 3.850 de lei pe lună, astăzi„, a declarat Adrian Pană.

La Conferința Națională de Sănătate Publică au mai participat, printre alții, rectorul Universității de Medicină „Carol Davila”, Viorel Jinga, și directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Mireille Rădoi.