Ministrul Pîslaru promite modificarea legii salarizării

Proiectul noii legi privind salarizarea bugetarilor va fi revizuit înainte de a fi transmis Parlamentului, în urma reacțiilor puternice apărute după publicarea sa în dezbatere publică la sfârșitul lunii mai. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat într-un interviu pentru „Libertatea” că forma actuală va fi ajustată în urma consultărilor cu sindicatele și cu reprezentanții celor aproximativ 1,3 milioane de angajați din sectorul public.

Ministerul intenționează să trimită documentul legislativ în Parlament până la 15 iunie, cu obiectivul de a fi dezbătut și adoptat până la finalul lunii. Reforma face parte din angajamentele asumate de România prin PNRR și este condiționată de accesarea unor fonduri europene importante.

Reducerea sporurilor, una dintre cele mai controversate măsuri

Una dintre cele mai discutate prevederi vizează restructurarea sistemului de sporuri din sectorul public. Potrivit ministrului, 87 dintre cele 151 de sporuri existente în prezent ar urma să fie eliminate.

În plus, unele beneficii, inclusiv norma de hrană acordată anumitor categorii de bugetari precum militarii și angajații din structurile de ordine publică, ar urma să dispară din forma actuală a proiectului. Reforma propune înlocuirea actualului sistem cu o grilă unitară de salarizare, bazată pe coeficienți și o valoare de referință comună.

06:33, 01.06.2026 • POLITICĂ

Dragoș Pîslaru, avertisment după primele consultări pe Legea salarizării: Am găsit probleme reale

Exclusiv

16:29, 27.05.2026 • ECONOMIE

Avertismentul economistului Cristian Păun despre Legea Salarizării: E o pseudo-reformă! Riscă să repete dezastrul bugetar din 2017

Noua lege introduce o valoare de referință de 4.100 de lei, la care se vor aplica coeficienți în funcție de funcție, nivel de studii și responsabilități.

În acest sistem, salariul președintelui României este stabilit ca reper maxim, cu coeficientul 8, iar celelalte funcții sunt raportate la această structură. Ministerul Muncii estimează că aproximativ 56% dintre posturile din sectorul public ar putea beneficia de creșteri salariale, în timp ce restul angajaților ar primi compensații pentru a evita scăderi de venit.

Modificări importante în sistemul militar

Una dintre schimbările semnificative privește modul de calcul al veniturilor în domeniul apărării. Norma de hrană ar urma să fie eliminată și inclusă în salariul de bază.

Salarizarea militarilor va fi calculată tot pe baza valorii de referință de 4.100 de lei. De exemplu, un sublocotenent ar porni de la un coeficient de 2, ceea ce ar însemna un salariu brut de aproximativ 8.200 de lei, la care se adaugă sporuri și gradații specifice.

În cazul funcțiilor de conducere din Armată, precum șeful Statului Major, veniturile finale sunt influențate suplimentar de vechime și grad, ceea ce poate duce la creșteri semnificative ale salariului brut.

Ministrul a explicat că scopul reformei este integrarea unor componente salariale într-o formulă unitară, astfel încât anumite beneficii să nu mai fie acordate separat, dar veniturile totale să rămână echilibrate.

Educația: sporuri păstrate și prime de performanță

În domeniul educației, o parte dintre sporuri va fi menținută, unele ajungând până la 20%. În același timp, gradația de merit ar urma să fie înlocuită cu o primă de performanță, fără pierderi salariale, potrivit Ministerului Muncii.

De asemenea, indemnizația de dirigenție ar putea fi transformată din procent aplicat la salariu într-o sumă fixă, iar personalul care lucrează cu elevi cu cerințe educaționale speciale ar urma să beneficieze de un spor de 15% începând cu 2027.

Sănătate: reguli mai flexibile pentru sporuri

Pentru sistemul sanitar, autoritățile promit că personalul cu venituri mici din prima linie nu va fi afectat negativ de reformă. În locul unei liste rigide de specialități, legea va introduce criterii generale pentru condiții de muncă dificile sau periculoase, iar detaliile vor fi stabilite ulterior prin hotărâri de guvern.

Această schimbare vine după ce forma inițială a proiectului a generat nemulțumiri în rândul personalului medical, din cauza omiterii unor categorii profesionale.

Noua lege a salarizării reprezintă un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, adoptarea reformei și aprobarea acesteia la nivel european ar putea debloca finanțări de peste 770 de milioane de euro pentru România în perioada următoare.