Titus Corlățean trage linia: România trebuie să doboare dronele rusești. Ce riscă țara noastră dacă nu acționează împotriva Rusiei

Vremea analizelor și condamnărilor zgomotase a trecut. România trebuie să doboare de acum înainte toate dronele rusești care violează spațiul nostru aerian.

Titus Corlățean a discutat cu PUTEREA despre argumentele unei asemenea decizii foarte sensibile

„Personal, am spus-o de ceva vreme, și încă foarte direct, din momentul în care am mai avut asemenea situații, și din postura de membru al Comisiei de Apărare a Senatului, cu diverse ocazii, când a trebuit să discutăm cu ușile închise cu conducerea Ministerului Apărării și a Marelui Stat Major al Apărării, că trebuie să răspundem provocărilor părții ruse”, susține acesta.

În opinia sa, modificarea legislației privind doborârea dronelor inamice și îmbunătățirea lanțului de comandă militar pentru a doborâ astfel de obiecte care intră în spațiul nostru aerian și care reprezintă un risc la adresa securității noastre nu mai sunt suficiente. A

Exclusiv

20:16 • Reportaj/Interviu

Cum va riposta Moscova după închiderea Consulatului de la Constanța? Titus Corlățean avertizează: Ne vor testa în continuare

16:44, 06.06.2026 • ACTUALITATE

Nicușor Dan confirmă: Drona explodată în Portul Constanța era ucraineană

„Am spus-o foarte clar și-mi mențin afirmația: până când nu vom doborâ dronele rusești, arătând că suntem stăpâni pe teritoriul nostru și pe spațiul nostru aerian, vom da dovadă de slăbiciune”, sună argumentația acestuia.

Simpla analiză nu mai e cel mai bun răspuns

Titus Corlățean crede că vremea analizelor militare asupra unor situații de genul ăsta a trecut.

„Trebuie să doborâm dronele provocatoare, prin intermediul factorului militar. Înțeleg că trebuie făcute analize suplimentare pentru a evita riscurile directe la adresa populației, cum ar fi, spre exemplu, cum trebuie să acționăm în zona fâșiei de zece kilometri dintre frontieră și municipiul Galați, unde ar trebui să ne concentrăm resursele de apărare, dar trebuie să trecem și la acțiune.

Dacă vom continua doar să monitorizăm, să ne uităm pe radare și la dronele ce vin în continuare, nu vom reuși să oferim cel mai bun răspuns. Consider că e timpul să trecem la acțiuni mult mai ferme pentru a răspunde acestor acțiuni provocatoare. Care, în aceste condiții, vor continua!”, consideră fostul șef al diplomației românești.

El a vorbit și despre cutuma diplomatică legată de răspunsul Rusiei la închiderea recentă a consulatului său de la Constanța.

„În general, în diplomație se merge pe proporționalitate și reciprocitate. Dar e adevărat că în acest caz a existat un semnal de la București, care a indicat faptul că dacă lucrurile se vor complica, atunci se poate merge până la nivelul ambasadorilor. Dar ne putem aștepta la o paleta diversă ca răspuns la acțiunea noastră. Și el ar putea depăși nivelul de a declara un consul drept persona non-grata și în 24 – 48 de ore în trimiterea acestuia acasă și la închiderea consulatului. Prejudiciul în cazul rușilor e mai mare, fiindcă consulatul acela de la Constanța se afla într-o zonă strategică foarte important a României și reprezentanții Rusiei nu stăteau acolo doar pentru a vinde panseluțe, pentru a mă exprima mai colorat. Închiderea Consulatului de la Constanța îi lipsește pe ruși de o anumită bază formală de acțiune. Rușii își vor calcula cu atenție pașii!”, e de părere Titus Corlățean.

Reproșul legat de Articolul 4 al Tratatului NATO

Titus Corlățean a deschis o altă discuție pe tema Articolului 4 al Tratatului NATO, în lumina incidentului cu drona rusească ce a căzut peste un bloc de locuințe din Galați.

„Eu n-am înțeles în contextul ăsta, totuși, de ce nu a fost activat articolul patru al Tratatului Alianței? E adevărat că nu am avut acces la toate datele puse pe masa ședinței CSAT dedicată acestui subiect, dar nu am înțeles de ce în acest caz, care ne-a adus un pas clar înainte în seria provocărilor rusești, drona care a lovit un bloc de locuințe, rănind doi cetățeni români, o femeie și pe copilul acesteia, deci o amenințare mare la adresa populației românești, nu înțeleg spun de ce nu s-a recurs la activarea articolului 4, ci doar la consultații cu aliații noștri?”, a sunat nedumerirea acestuia.

Titus Corlățean e de părere că printr-o asemenea consultare oficială puteai beneficia de efectele unei decizii de ansamblu a Alianței.

„Avem nevoie de un format mai larg, care să dea un semnal mai puternic, cel al coeziunii interne în fața provocărilor Rusiei. Puteam astfel să avem o reacție mai mare și să aducem capabilități militare antidrone în zona noastră. Apreciez și declarația secretarului general al Alianței și reacția Italiei, care a trimis în această zonă un corp militar însoțit de avioane. Nu-mi rămâne decât să cred că decidenții noștri politici au avut mai multe informații și mai multe argumente decât mine”, sună opinia interlocutorului PUTEREA.

În opinia sa, la Summitul NATO de luna viitoare, din Turcia, se va discuta și acest incident major.

„Vom vedea cum vor decurge discuțiile, dar e bine că toți aliații noștri vor fi prezenți la cel mai înalt nivel și sper într-un semnal puternic de angajare dinspre partea americană, în special, pentru că prezența americană rămâne esențială aici, în partea asta de Europă, și pentru NATO și pentru România”, a mai spus Titus Corlățean.

Poate fi România „vocea” UE în fața Moscovei?

Titus Corlățean e de părere că da. Cu câteva precizări.

„Ca să vorbești în numele unei asociații trebuie să ai mandat din partea acelei organizații. Uniunea Europeană vorbește prin cei care în general o reprezintă, pe care-i știm foarte bine, adică președintele Consiliului European și președintele Consiliului Uniunii Europene, președintele Comisiei Europene și Înaltul reprezentant în materie de politică externă. Ei sunt cei abilitați să vorbească în numele UE. Dar să fii o voce cu greutate, în armonie cu ceilalți parteneri europeni, asta nu e ușor. Ținând cont de tradiția noastră diplomatică, am putea juca un asemenea rol. Dar pentru asta e nevoie de oameni cu experiență, de decidenți capabili să-și asume experiența și greutatea faptelor și cuvintelor lor în relațiile bilaterale”, adaugă Titus Corlățean.

Exemplul clar al Finlandei

În acest caz, Corlățean a luat în discuție cazul președintelui actual al Finaldei, Alexander Stubbs.

„Să privim, prin comparație, la Finlanda, care prin președintele său, în ultimul an și jumătate spre doi, și-a detașat profilul de vizibilitate și de exprimare publică din partea familiei europene și a celei atlantice. Actualul președinte al Finlandei, Alexander Stubb, a fost ministru al Afacerilor Europene, nu ministru de Externe, dar omul acela a crescut și și-a reprezentat cu excelență țara. Și nu reprezintă Germania sau Franța și nu-mi doresc să fac comparații care să genereze o perspectivă negativă, dar Finlanda a ajuns astfel să aibă o greutate a exprimării și a poziționării sale, inclusiv din perspectivă euro-atlantică. De ce România nu poate face același lucru? Din motive legate de expertiză și de reprezentativitate a celor care se află în funcții de conducere și care au performat sau nu au performat. Aici avem în continuare o problemă și trebuie să admitem că gestionăm situația cu ceea ce avem”, a concluzionat Titus Corlățean.