Ce ar însemna în cifre eventuale alegeri anticipate pentru această toamnă? PUTEREA a făcut toate calculele

Varianta alegerilor parlamentare anticipate capătă un contur din ce în ce mai clar. Mai ales în condițiile în care nu doar lideri ai anumitor partide parlamentare, și aici ne referim la George Simion și AUR, respectiv Diana Șoșoacă și SOS, susțin cu tărie și de ceva vreme această variantă ca fiind singura soluție de ieșire din actuala criză politică.

Mai nou, și reprezentanți ai celui mai puternic partid parlamentar, PSD, încep să tatoneze aceeași pistă. Natalia Intotero, unul dintre liderii PSD, a apreciat recent că „partidul nu se teme de eventuale alegeri anticipate”.

În aceste condiții, PUTEREA a încercat să afle ce ar însemna un asemenea efort financiar nu doar pentru bugetul național și implicit pentru buzunarele fiecăruia dintre noi.

Am luat ca termen de comparație alegerile parlamentare cele mai recente, cele organizate la 1 decembrie 2024.

Exclusiv

POLITICĂ

Controversa alegerilor anticipate: există ori nu obstacole constituționale? Hunor spune că da. Tudorel Toader ne lămurește

POLITICĂ

De ce nu poate România să organizeze alegeri anticipate? Kelemen Hunor: Nu există

La acea dată, potrivit precizărilor actualului președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, alegerea celor 464 de parlamentari a scos din vistieria statului 119.952.588 de euro. Pe hârtie ar trebui să fie însă 466 de parlamentari. Nici mai mult, nici mai puțin!

Calcule, beneficii și multă bătaie de cap

La această sumă mai trebuie adăugat și amănuntul că statul mai are nevoie de un milion de kilograme de hârtie, necesare tipării buletinelor de vot. Iar asta aduce cu sine cel puțin alte 1,3 milioane de euro necesare achitării acestor costuri.

Chiar dacă alegerile parlamentare nu sunt la fel de scumpe ca cele prezidențiale, cu toții vom avea de înfruntat câteva obstacole foarte dificile. În primul rând, alegerile nu vor putea fi organizate mai devreme de toamna acestui an, cel mai devreme la începutul lunii octombrie.

Până atunci, inflația va trece cu siguranță de pragul a 11 procente, iar asta „va mușca” cu putere din puterea de cumpărare a românilor. De menționat însă că banii necesari organizării unor alegeri anticipate în cursul acestui an nu au fost luați în calcul în bugetul național.

De unde va scoate Guvernul banii necesari organizării alegerilor?

Ca atare, Executivul, oricare va fi acesta, va avea de rezolvat dilema identificării fondurilor necesare. Iar cheltuirea acestor sume importante, de circa 150 de milioane de euro, sumă care ar trebui să țină cont și actualizarea inflației, va spori și mai mult deficitul bugetar.

Iar suma cu siguranță va crește dincolo de calculele hârtiei, întrucât toate datele economice valabile la 1 decembrie 2024 sunt departe de cele care vor face agenda zilei în această toamnă.

Pe scurt, nota finală de plată ar putea varia între 220 și 230 de milioane de euro.

Cei mai cârcotași ar putea aminti și faptul că în cazul alegerilor parlamentare candidații la Senat și Camera Deputaților trebuie să-și finanțeze din mijloace proprii campania electorală. Dar partidele sunt direct interesate de rezultatul final al alegerilor, întrucât, în funcție de numărul de mandate parlamentare, vor continua să fie mai mult sau mai puțin subvenționate de la bugetul de stat.

Însă marea provocare va consta în convingerea actualilor aleși ai neamului de a da cu piciorul pensiei speciale. Fiindcă organizarea alegerilor anticipate înseamnă pentru fiecare dintre ei pierderea pensiei speciale.

Potrivit celor mai recente date, contribuabilii plătesc doar pentru pensiile deputaților o sumă lunară mai mult decât consistentă, de peste 3.579.000 de lei. Valoarea maximă lunară plătită de către Camera Deputaților pentru o pensie specială cu respectarea limitei de vârstă atinsese în decembrie 2024 pragul a 12.168 lei de lei, la nivel brut. În cazul Senatului, tot la nivelul lunii decembrie 2024, cea mai mare pensie specială era de 10.951 lei, brut.