DIICOT: Dosarul care cutremură Bihorul. Persoane cu dizabilități, exploatate ani întregi pentru milioane de lei

Procurorii DIICOT și polițiștii Direcției de Investigații Criminale au descins marți în județul Bihor, unde au efectuat 27 de percheziții într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane. Potrivit anchetatorilor, o grupare care ar fi acționat încă din anul 2020 ar fi exploatat sute de persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate, folosindu-se de imaginea unei asociații umanitare și de caritate. Principalul vizat este Pașcă Viorel Teodor, cunoscut drept „Bunul Samaritean”, alături de alți membri ai familiei sale.

De aproape 20 de ani Viorel Pașca are grijă de oameni fără familii, în 17 case organizate ca un azil. Doar că nimic nu funcționează legal, ca un serviciu social licențiat. Totul se întâmplă pe persoană fizică.

Victime aduse din spitale și centre sociale, ținute în condiții improprii

Ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări din oficiu formulate de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Potrivit procurorilor, victimele ar fi fost preluate din spitale și din direcții de asistență socială din mai multe județe și transportate în imobile din localitățile Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul că vor beneficia de servicii sociale, îngrijire medicală și protecție.

Dezvăluiri

Imperiul contractelor publice în Bihor: Beniamin Rus mai bifează 55 de milioane de lei la Băile Felix, fără concurență

În realitate, susțin anchetatorii, persoanele ar fi fost cazate în condiții improprii, fără îngrijirea necesară, fără supraveghere permanentă și fără administrarea corespunzătoare a tratamentului medical.

Surse apropiate anchetei susțin că principalul vizat este Pașcă Viorel Teodor, cunoscut drept „Bunul Samaritean”, alături de alți membri ai familiei sale.

DIICOT: Exploatarea era ascunsă în spatele compasiunii și filantropiei

Procurorii susțin că liderul grupării, un bărbat în vârstă de 55 de ani, împreună cu membri ai familiei și colaboratori, ar fi exploatat sute de persoane cu dizabilități psihice și alte afecțiuni, folosind drept paravan o asociație umanitară.

Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, a declarat că imaginea filantropică ascundea, în realitate, un mecanism complex de obținere a unor beneficii financiare.

„În realitate, această aparență a mascat un mecanism prin care erau obținute importante beneficii materiale din donații, sponsorizări, contribuții, precum și din pensiile, indemnizațiile de handicap, beneficiile sociale și alte drepturi bănești cuvenite victimelor, inclusiv ajutoare de înmormântare.”

Anchetatorii: Ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de membrii grupării

Potrivit procurorilor, investigațiile au scos la iveală și faptul că persoanele care au murit în locațiile administrate de grupare ar fi fost înhumate pe un teren aflat în apropierea cimitirului greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de membrii rețelei.

„Investigațiile au relevat faptul că persoanele vătămate care au decedat în spațiile deținute de grupul infracțional organizat au fost înhumate pe un teren aflat în apropierea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de membrii grupării”, a precizat Mihaela Porime, purtător cuvânt DIICOT.

Prejudiciu estimat la peste 13 milioane de lei

DIICOT estimează că prejudiciul produs depășește 13 milioane de lei, bani proveniți din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații și alte beneficii sociale care, potrivit anchetatorilor, au fost deturnate de la destinația lor legală.

„Prin mecanismul infracțional, prejudiciul este de peste 13 milioane de lei, reprezentând fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului”, a declarat purtătorul de cuvânt al DIICOT.

Victimele ar fi fost ținute într-o stare de dependență și aservire

Reprezentanții DIICOT afirmă că vulnerabilitatea persoanelor nu a fost o consecință a activității infracționale, ci chiar instrumentul prin care acestea au fost exploatate.

„Acest dosar demonstrează că una dintre cele mai greu de identificat forme de trafic de persoane este aceea în care exploatarea se ascunde în spatele compasiunii, filantropiei și aparentei activități de ajutorare”, a explicat Mihaela Porime.

Potrivit anchetatorilor, victimele ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără condițiile minime necesare pentru protejarea sănătății, demnității și integrității fizice.

Medicamente administrate fără indicații medicale

Unul dintre cele mai grave aspecte evidențiate de anchetă privește modul în care era acordată asistența medicală.

Conform procurorilor, numeroase persoane nu ar fi beneficiat de tratamente adaptate afecțiunilor de care sufereau, iar medicamentele ar fi fost administrate fără recomandare medicală, de persoane fără pregătire de specialitate.

„Ancheta a evidențiat inclusiv cazul în care persoane desemnate să administreze medicația necesară nu știau să scrie și să citească, identificând medicamentele după culoarea cutiilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al DIICOT.

n aceste condiții, persoane cu afecțiuni psihice și medicale severe ar fi fost expuse unor riscuri majore pentru viață și sănătate.

Spital mobil și echipe medicale pentru evaluarea victimelor

Operațiunea desfășurată marți are ca obiectiv principal salvarea și protejarea persoanelor vătămate.

Încă din momentul intervenției, victimele beneficiază de triaj medical, evaluare de specialitate, asistență medicală de urgență și sprijin psihologic.

La acțiune participă, alături de procurori și polițiști, medici legiști, medici de mai multe specialități, asistenți medicali, psihologi, specialiști ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și reprezentanți ai Departamentului pentru Situații de Urgență.

Pentru acordarea unui răspuns medical rapid, autoritățile au operaționalizat și un spital mobil în zona perchezițiilor.

În cauză, cercetările continuă, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege, până la o hotărâre judecătorească definitivă.