Summit NATO de la Ankara, decisiv: Articolul 5 în centrul deciziilor

Liderii celor 32 de state membre NATO, inclusiv președintele Statelor Unite, Donald Trump, urmează să reafirme angajamentul față de principiul apărării colective, prevăzut de Articolul 5 al Tratatului de la Washington, în cadrul summitului Alianței programat pentru 7-8 iulie, la Ankara. Potrivit unui proiect de declarație analizat de Reuters și aprobat de ambasadorii statelor membre, documentul include și un nou angajament privind sprijinul militar acordat Ucrainei, precum și mesaje ferme referitoare la Rusia și Iran.

Articolul 5, reafirmat de liderii NATO

Conform proiectului de declarație, liderii Alianței vor transmite un mesaj clar privind unitatea NATO și angajamentul pentru apărarea colectivă.

„Ne-am reunit la Ankara pentru a ne reafirma angajamentul de neclintit față de apărarea noastră colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington și față de legătura transatlantică. Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”, se arată în documentul analizat de Reuters.

Textul trebuie să primească aprobarea finală a șefilor de stat și de guvern în cadrul summitului.

NATO pregătește un nou pachet de sprijin pentru Ucraina

Proiectul de declarație prevede că statele membre ale Alianței vor aloca aproximativ 70 de miliarde de euro sub formă de asistență militară pentru Ucraina în cursul anului 2026.

De asemenea, documentul stabilește obiectivul menținerii unui nivel de sprijin „cel puțin echivalent” și în anul 2027, în contextul continuării războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Mesaj privind Donald Trump și relația SUA-NATO

Documentul apare într-un moment în care Donald Trump a criticat în repetate rânduri statele europene membre NATO pentru nivelul cheltuielilor destinate apărării, susținând că acestea se bazează excesiv pe protecția oferită de Statele Unite.

În trecut, liderul american a pus sub semnul întrebării angajamentul Washingtonului față de alianță și a afirmat că ia în calcul chiar retragerea SUA din NATO.

Faptul că proiectul declarației a fost aprobat inclusiv de reprezentanții Statelor Unite este interpretat de Reuters drept un semnal că administrația americană este dispusă, cel puțin în această etapă, să își reafirme sprijinul pentru principiile fundamentale ale Alianței.

Rusia, considerată o amenințare pe termen lung

Proiectul de declarație califică Rusia drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității spațiului euro-atlantic.

Totodată, documentul subliniază că statele europene membre NATO și Canada continuă să își respecte angajamentele privind majorarea cheltuielilor pentru apărare, asumate la summitul precedent.

„Construim viitorul: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic”, se afirmă în text.

De asemenea, membrii Alianței își asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea comună, în cooperare cu Statele Unite.

Referire și la Iran

Proiectul declarației conține și un paragraf referitor la Iran, în care aliații reafirmă că Teheranul nu trebuie să dețină arme nucleare.

Totodată, statele NATO solicită autorităților iraniene să respecte pe deplin libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial.

Forma finală a declarației urmează să fie aprobată de liderii celor 32 de state membre în cadrul summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7 și 8 iulie.

Donald Trump este aşteptat la summitul NATO din capitala Turciei, în 7 şi 8 iulie, după ce şi-a criticat aliaţii europeni pentru refuzul acestora de a se angaja alături de el în războiul pe care l-a declanşat împreună cu Israelul, în februarie, împotriva Iranului.

Sub presiunea preşedintelui american, cele 32 de ţări membre ale NATO s-au angajat anul trecut, în cadrul summitului de la Haga, să aloce până în 2035 cel puţin 5% din produsul intern brut (PIB) pentru cheltuielile de securitate.

Președintele american insistă, de asemenea, asupra faptului că dorește ca Europa să-și asume rolul de lider în domeniul apărării, iar Washingtonul a luat deja măsuri pentru a-şi reduce angajamentele în Europa.