Marine Le Pen, condamnare cu brățară electronică. Extremismul ”suveranist” francez ajunge la proba penală

Marine Le Pen a primit, în apel, o condamnare care lovește direct în imaginea pe care Rassemblement National a încercat ani întregi să o vândă Franței: partid respectabil, curățat, normalizat, pregătit de putere.

Curtea de Apel din Paris i-a menținut vinovăția în dosarul deturnării fondurilor europene și a condamnat-o la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și unul executat la domiciliu, cu brățară electronică.

A primit și 100.000 de euro amendă. Un fleac, îi achită din cotizații.

Banii europeni, folosiți pentru partid

Dosarul este cât se poate de concret.

Marine Le Pen a fost găsită vinovată în afacerea asistenților parlamentari europeni ai Frontului Național, vechiul nume al RN.

Schema descrisă de anchetatori și confirmată de instanțe:

bani ai Parlamentului European, destinați plății unor asistenți de europarlamentari, au fost folosiți pentru oameni care lucrau, în realitate, pentru partid, în Franța.

În primă instanță, tribunalul a vorbit despre un sistem prin care partidul a „golit” alocațiile lunare destinate asistenților.

Cu alte cuvinte, în timp ce extrema dreaptă ținea lecții despre popor, suveranitate, morală publică și „elite corupte”, partidul își finanța aparatul din bani europeni.

Exact Europa pe care o înjura era bună când plătea facturile politice.

Poate candida, dar cu tinicheaua penală după ea

Partea complicată este candidatura la prezidențialele din 2027.

Curtea a redus interdicția de a ocupa funcții publice la 45 de luni, dintre care 30 cu suspendare.

Cum 15 luni sunt considerate deja executate de la hotărârea din martie 2025, Le Pen ar putea, juridic, să candideze.

Dar există problema brățării electronice.

Le Pen spusese deja că nu va face campanie în aceste condiții:

„Când ești candidat la președinție, trebuie să fii complet liber să te miști”.

Acum va trebui să aleagă între ambiția prezidențială și imaginea de candidată supravegheată penal.

Demascarea „normalizării”

Marine Le Pen a pierdut deja de două ori finala prezidențială cu Emmanuel Macron, în 2017 și 2022.

În ultimii ani, a încercat să spele imaginea extremei drepte franceze, să o facă prezentabilă, televizabilă, aproape burgheză.

Condamnarea arată însă ce era sub pojghița de normalitate: un partid care vorbea despre ordine și se împiedica de propria contabilitate penală.

Iar dacă Jordan Bardella va fi împins în față ca soluție de rezervă, problema rămâne aceeași: nu este doar o criză de candidat, ci o pată pe întregul proiect politic RN.