Un lider sindical acuză! Programul SAFE, „un dezastru pentru industria românească de apărare”!

România se laudă în ultima vreme, în special, prin vocea guvernanților săi, că a dat marea lovitură atunci când vine vorba despre programul SAFE (Acțiune pentru Securitatea Europei), cel inițiat de către liderii Uniunii Europene în vederea relansării industriei locale de apărare, muniții și infrastructură critică.

Cele 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră le-a antamat deja în scopuri bine definite, o plasează a doua, după Polonia, în rândul țărilor europene care i-au foarte în serios nu doar amenințarea militară rusească, dar și încercarea de a-și moderniza industria națională de apărare.

Există însă voci care afirmă că lucrurile nu trebuie deloc văzute „în roz”, așa cum afirmă guvernanții.

Ba chiar dimpotrivă, o dată în plus ai noștri nu au știut sau nu au vrut să facă lucrurile așa cum scrie la carte.

Apărare

Macron anunță noi proiecte în industria de apărare. Ce poate câștiga România de la reuniunea de la Paris

Internațional

Factura războiului cu Iranul: SUA amână livrările de arme către Europa; Ucraina, lăsată fără „scut” în fața Rusiei

„Una peste alta, acest program SAFE, așa cum a fost el conturat, e un dezastru pentru industria noastră de apărare. Și mă grăbesc să adaug că mi-am cântărit bine cuvintele și pot să le susțin cu argumente în fața oricui”, a declarat în exclusivitate pentru PUTEREA Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria Apărării și Aeronautică (ASIAA).

În opinia sa, s-a ajuns la această situație fiindcă „acest program a fost lucrat pe repede înainte”.

„În mod normal ar fi trebuit strânși la aceeași masă și producători de armament ai statului, dar și cei privați. Ar fi trebuit consultați o serie de specialiști din domeniu, inclusiv din partea Ministerului Apărării, ai ROMARM, dar și reprezentanți ai salariaților. Aproape nimic din toate acestea nu a avut loc”, acuză Constantin Bucuroiu.

Două buline albe și restul negre!

Șeful ASIAA apreciază că programul SAFE pentru România are „doar două buline albe”.

„Când discutăm despre includerea autostrăzilor A7 și A8 în acest program e clar un lucru pozitiv. O primă bulină albă! Cea de a doua vine din zona Mediașului, acolo unde se va realiza mașina de luptă a infanteriei, Lynx. O performanță greu de egalat e faptul că partea română va fi implicată în proporție de 60% în realizarea acestei mașini de luptă”, afirmă același lider sindical subliniind astfel beneficiile obținute pentru industria locală.

El spune însă că exemplele pozitive se opresc aici și că guvernanții au încercat mult prea timid să aducă beneficii serioase industriei naționale de apărare.

„Nu reușesc în ruptul capului să înțeleg de ce nu s-au bătut pentru Șantierul Naval Militar de la Galați? Oamenii care lucrează acolo au suficient de multă experiență să poată produce aproape orice fel de navă modernă de război. Au investit o groază de bani în retehnologizare, dar statul român i-a ignorat total. În schimb, am preferat să cumpărăm de la turci o navă de luptă care ne-a scos din buzunare mai bine de 220 de milioane de euro și pentru care o să mai scoatem alte câteva zeci, că deh, mai trebuie să punem ceva tehnologie pe ea!”, a argumentat Constantin Bucuroiu.

România a preferat mai degrabă importul și în sistemele de apărare aeriană

El dă și un al doilea exemplu. Și anume sectorul sistemului de apărare cu ajutorul rachetelor.

„România a preferat să importe masiv, în acest caz. Deși puteam încerca și aici să construim cu o firmă de stat de la noi o colaborare benefică ambelor părți. Și în acest caz decizia politică a lipsit sau a fost luată în sensul favorizării clare a producătorilor externi”, a adăugat liderul ASIAA.

În aceste condiții, el e de părere că soarta celor peste 32.000 de români care lucrează încă în industria de apărare, fie că e vorba despre companii de stat sau despre cele private, e în pericol.

„Dacă nu vor exista comenzi, oare ce se va întâmpla? E inutil să încercăm să ne imaginăm vreun scenariu pozitiv, fiindcă răspunsul e unul singur și e deja cunoscut. Chiar dacă media de vârstă a personalului muncitor e una avansată în România, vă spun că avem încă o forță de muncă bine calificată în domeniu. Dar, o dată în plus, politicienii noștri au preferat să-i pună la plată pe nepoții și pe strănepoții noștri, ignorându-și istoria și semenii”, a conchis Constantin Bucuroiu.