George Simion a dezvăluit câte semnături a reușit să strângă pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan

Liderul AUR, George Simion, a dezvăluit câte semnături a reușit să strângă în demersul pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. Mai mult, a explicat cum pot afla românii care sunt pozițiile parlamentarilor vizavi de acțiune.

Câte semnături a reușit să strângă AUR pentru demiterea lui Nicușor Dan

George Simion a precizat că există 107 semnături declarate public și că va fi lansată o platformă online prin care fiecare român va putea vedea pozițiile parlamentarilor legate de suspendare.

„Avem 107 semnături declarate public. Vom avea o platformă online în care fiecare român poate să vadă pozițiile parlamentarilor legate de suspendare și care sunt parlamentarii din județele lor care au semnat sau sunt încă neutri sau se opun suspendării”, a declarat George Simion pentru Gândul.

AUR a demarat proceduri pentru suspendarea lui Nicușor Dan

AUR a mai anunțat la finalul lunii iunie că va demara procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Formațiunea a susținut că intenționează să strângă semnăturile necesare și să inițieze pașii parlamentari prevăzuți de Constituție. Pentru declanșarea efectivă a procedurii este nevoie de sprijinul unei treimi din parlamentari, iar mai departe de votul majorității în Parlament și de organizarea unui referendum.

POLITICĂ

AUR exclude orice colaborare cu PSD sub conducerea lui Grindeanu. Petrișor Peiu: „Aceeași șobolăneală o încearcă”

POLITICĂ

Liviu Dragnea, întâlnire în secret cu doi lideri PSD. Cum au plănuit social-democrații să iasă de la guvernare

În ce condiții poate fi suspendat președintele României

Președintele României poate fi suspendat din funcție la cererea a cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor și cu votul majorității aleșilor din Legislativ, dacă se constată că a încălcat Constituția.

Dacă propunerea este aprobată de Parlament, în cel mult 30 de zile se organizează referendumul pentru demiterea șefului statului.

România a rămas din mai fără un premier cu drepturi depline

La mai bine de două luni de la adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, România încă nu are un Executiv cu puteri depline. Negocierile dintre partidele parlamentare nu au reușit până acum să ducă la formarea unei majorități stabile, iar nicio formațiune nu a demonstrat că poate strânge cele 233 de voturi necesare în Parlament pentru învestirea unui nou guvern.

La o lună distanță de la adoptarea moțiunii, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac în funcția de premier. Acesta și-a depus ulterior mandatul. Iar șeful statului a semnat un alt decret pentru desemnarea lui Adrian Veștea în funcția de prim-ministru.

Nici a doua opțiune nu a avut succes. Voturile din Parlament nu au fost favorabile pentru Guvernul Veștea. Au fost 207 voturi exprimate, 189 „pentru” și 23 „împotrivă”, iar pentru a trece, necesare erau 233.

Pe masa președintelui au fost puse două variante de premier: Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR, și Sorin Grindeanu, propunerea PSD. Nicușor Dan a amânat însă desemnarea, explicând că niciuna dintre cele două opțiuni nu ar avea, în acest moment, susținerea necesară pentru o majoritate în Parlament.

Ce prevede Constituția în acest caz

După ce un Guvern este demis prin moțiune de cenzură, acesta rămâne în funcție ca guvern interimar și se ocupă doar de administrarea treburilor curente, până la învestirea unui nou Executiv.

Numirea unui nou Guvern are loc potrivit Constituției, prin decret prezidențial, după ce Parlamentul îi acordă votul de încredere, iar procedura începe cu desemnarea unui candidat de prim-ministru și se încheie cu depunerea jurământului.