Ce caută Trump în Mali? Al-Qaida, rușii și noua bătălie pentru Africa de Vest

Administrația Trump analizează atacuri împotriva JNIM, cea mai puternică organizație jihadistă din Sahel. Mali ar deveni astfel încă un front al unei președinții care promitea mai puține războaie, dar pare atrasă de intervențiile scurte, executate de la distanță și prezentate drept victorii rapide.

O țară aproape scăpată de sub control

Mali este unul dintre epicentrele dezastrului din Sahel.

Două lovituri de stat, retragerea trupelor franceze și încheierea misiunii ONU au lăsat în urmă o juntă militară care controlează formal țara, dar pierde teren în fața insurgenților.

JNIM, afiliată Al-Qaida, atacă baze, convoaie și infrastructură, blochează transporturile de combustibil și încearcă să sufoce economic regimul de la Bamako.

(JNIM vine din denumirea arabă Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, tradusă aproximativ prin „Grupul pentru sprijinirea islamului și a musulmanilor”.

Este o alianță de grupări jihadiste creată în Mali în 2017 și afiliată oficial rețelei Al-Qaida.

În prezent, reprezintă principala organizație jihadistă din Sahel, activă mai ales în Mali, Burkina Faso și Niger, cu o extindere progresivă spre Benin, Togo și celelalte state de coastă ale Africii de Vest.)

În aprilie, gruparea a lansat cea mai amplă ofensivă coordonată din Mali după 2012, lovind inclusiv obiective din apropierea capitalei.

Washington Post descrie extinderea operațiunilor JNIM.

Jihadul coboară spre ocean

Prima miză americană este oprirea extinderii JNIM.

Organizația a depășit granițele Maliului, iar atacurile sale au ajuns în Benin și Togo.

Următoarea zonă amenințată cuprinde statele de coastă, porturile Golfului Guineei și Nigeria, cea mai mare economie a Africii.

Washingtonul se teme că Sahelul poate deveni ceea ce Afganistanul a fost înainte de 2001:

o întindere uriașă, greu guvernabilă, în care o filială Al-Qaida își construiește baze, venituri și libertate operațională.

International Crisis Group avertizează asupra expansiunii JNIM.

Rusia a ocupat locul lăsat liber

După îndepărtarea partenerilor occidentali, junta din Mali a adus mercenarii Wagner, înlocuiți ulterior de Africa Corps, structură controlată de Ministerul rus al Apărării.

Rezultatele militare au rămas slabe, însă Moscova a câștigat influență, contracte și acces într-o zonă din care Occidentul s-a retras.

Rusia sprijină inclusiv construirea unei mari rafinării de aur lângă Bamako.

Reuters a prezentat proiectul ruso-malian.

Pentru Trump, lovirea JNIM ar transmite și un mesaj geopolitic: Rusia promite securitate, dar America este cea care poate distruge ținte.

Aurul și litiul există, dar nu explică totul

Mali este un mare producător african de aur și dispune de rezerve importante de litiu.

Resursele contează, însă ar fi simplist să spunem că Washingtonul pregătește bombardamente pentru a pune mâna pe mine. Deși… la cum gândește Trump…

Miza economică reală este stabilitatea unei regiuni importante pentru materii prime, transport și investiții.

America urmărește mai ales să împiedice combinarea resurselor africane cu influența militară rusă și controlul teritorial jihadist.

Războiul simplu care se poate complica

Varianta preferată ar fi probabil una limitată: drone, rachete, informații și lovituri asupra liderilor JNIM, fără ocupație terestră.

Exact genul de operațiune pe care Trump îl poate prezenta drept forță maximă cu expunere americană minimă.

Numai că pe teren se află ruși, militari ai juntei, separatiști tuaregi și jihadiști amestecați pe un teritoriu enorm.

O eroare poate provoca o confruntare cu Africa Corps sau poate întări propaganda JNIM.

Trump caută în Mali o victorie ieftină împotriva Al-Qaida și o revenire americană în Sahel.

Mali, în schimb, oferă rareori victorii ieftine.