Cutiuța cu legende: după 30 de ani, începe procesul pentru uciderea lui Tupac Shakur

La aproape trei decenii după noaptea în care Tupac Shakur a fost împușcat pe o stradă din Las Vegas, justiția americană încearcă să transforme una dintre marile legende criminale ale culturii pop într-un dosar cu probe, martori și verdict. Duane „Keffe D” Davis, fost lider al bandei South Side Compton Crips, este judecat pentru că ar fi organizat atacul și ar fi furnizat arma crimei.

Procesul nu promite neapărat să răspundă la întrebarea obsesivă – cine a tras? –, dar ar putea stabili cine a pus în mișcare mecanismul răzbunării.

Pentru milioane de fani, Tupac Shakur nu mai este de mult doar victima unui asasinat nerezolvat.

Este artistul care a murit la 25 de ani și a rămas, pentru totdeauna, mai viu decât aproape toți contemporanii săi.

Patru bărbați într-un Cadillac alb

În seara de 7 septembrie 1996, Tupac participase la meciul dintre Mike Tyson și Bruce Seldon, organizat la MGM Grand.

După partidă, camerele de supraveghere l-au surprins alături de oamenii lui Marion „Suge” Knight, șeful Death Row Records, lovindu-l pe Orlando „Baby Lane” Anderson.

Anderson era nepotul lui Duane Davis și membru al South Side Compton Crips.

Conflictul ar fi pornit de la un incident anterior, în care Anderson smulsese medalionul unui apropiat al Death Row.

Câteva ore mai târziu, Tupac se afla pe locul din dreapta într-un BMW condus de Suge Knight.

La un semafor, în apropierea bulevardului Las Vegas Strip, un Cadillac alb s-a apropiat de mașină.

Din automobil au fost trase mai multe focuri. Tupac a fost lovit de patru gloanțe și a murit șase zile mai târziu, pe 13 septembrie.

Avea 25 de ani.

Acuzatul nu este considerat autorul focurilor

Duane Davis, astăzi în vârstă de 63 de ani, nu este acuzat că ar fi tras.

Procurorii susțin că el a organizat răzbunarea, a procurat arma și a transmis-o ocupanților aflați pe bancheta din spate a Cadillacului.

În mașină s-ar fi aflat Davis, Orlando Anderson, Deandrae „Freaky” Smith și Terry „Bubble Up” Brown. Ceilalți trei au murit între timp.

Anderson, considerat ani întregi principalul suspect, a fost ucis într-un schimb de focuri în 1998.

Legislația din Nevada permite însă tragerea la răspundere a celui care participă la organizarea unei crime, chiar dacă nu apasă personal pe trăgaci.

Dacă va fi găsit vinovat, Davis riscă închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.

Procesul a început luni, la tribunalul din Clark County, cu selecția juraților, și ar putea dura între patru și șase săptămâni.

Associated Press notează că interesul public este atât de mare, încât locurile din sala de judecată sunt distribuite zilnic prin tragere la sorți.

Omul care a început să vorbească

Ancheta a rămas blocată zeci de ani din lipsa armei, a mașinii și a unor mărturii suficient de solide.

Apoi Davis a început să vorbească.

A acordat interviuri, a apărut în producții documentare și a publicat în 2019 volumul de memorii „Compton Street Legend”.

În această carte a recunoscut că se afla în Cadillac și că a oferit arma către bancheta din spate, păstrând însă ambiguitatea asupra identității celui care a tras.

Declarațiile sale publice au devenit scheletul acuzării.

Davis susține acum că a exagerat sau a inventat detalii pentru bani și notorietate.

Mai afirmă că volumul ar fi fost scris și modificat de coautor și că, în realitate, nici măcar nu și-ar fi citit propria carte.

Este o apărare posibilă, dar extraordinar de incomodă:

după ce te-ai prezentat ani întregi drept omul care cunoaște povestea din interior, trebuie să convingi doisprezece jurați că ai mințit atunci, dar spui adevărul acum.

Marele război dintre Est și Vest

Crima a fost ”înghițită” rapid de mitologia rivalității dintre hip-hopul de pe Coasta de Vest și cel de pe Coasta de Est.

Tupac și Death Row Records se aflau într-un război public cu The Notorious B.I.G. și Bad Boy Records, casa de discuri fondată de Sean „P. Diddy” Combs.

Versiunea lui Bruce Hornsby este… înduioșătoare:

Biggie a fost împușcat mortal la Los Angeles în martie 1997, la numai șase luni după moartea lui Tupac.

Nici acea crimă nu a fost soluționată.

Totuși, procesul de la Las Vegas nu este un verdict asupra întregului război East Coast–West Coast.

Este judecarea unei teorii precise:

o bătaie petrecută într-un cazinou ar fi declanșat o răzbunare între două grupări de stradă care asigurau protecția unor case de discuri devenite imperii.

Davis a afirmat în trecut că Sean Combs ar fi oferit un milion de dolari pentru uciderea lui Tupac și a lui Suge Knight.

Afirmația a intrat în circuitul documentarelor și al teoriilor despre caz, dar nu reprezintă un fapt dovedit.

”Puff Diddy” Combs nu este inculpat în acest proces și nici nu figurează pe lista principală a martorilor.

Suge Knight nu vrea să participe

Marion „Suge” Knight, aflat lângă Tupac în momentul atacului, ar putea fi unul dintre cei mai importanți martori.

În prezent execută o pedeapsă de 28 de ani de închisoare pentru o altă faptă și a transmis că nu dorește să depună mărturie.

„Procesul acesta nu are nimic de-a face cu mine”, a declarat el pentru ABC News.

Poziția sa rezumă una dintre marile dificultăți ale cazului:

aproape toți cei care ar putea lămuri noaptea crimei au murit, refuză să vorbească sau și-au schimbat declarațiile de-a lungul anilor.

Mai mult decât un „băiat rău” al hip-hopului

Reducerea lui Tupac la imaginea de gangster West Coast este comodă, dar nedreaptă.

Fiul lui Afeni Shakur, activistă apropiată de Black Panther Party, rapperul a crescut într-un mediu marcat simultan de radicalism politic, sărăcie, artă de protest social și violență.

În cântecele sale încăpeau furia străzii, brutalitatea poliției, rasismul, vulnerabilitatea, relația cu mama, respectul pentru femei, dar și contradicțiile unui om care predica luciditatea și se arunca, uneori, direct în dezastru.

Putea scrie „Brenda’s Got a Baby” și „Dear Mama”, apoi devenea personajul principal al unui război alimentat de orgolii, bani și o industrie care vindea conflictul ca spectacol.

A lăsat peste 75 de milioane de discuri vândute, o filmografie surprinzător de solidă și o influență care trece dincolo de muzică.

Vocea lui continuă să sune actual tocmai pentru că nu era lustruită: era inteligentă, contradictorie, furioasă și profund umană.

Justiția poate da un verdict, nu și un final perfect

Familia lui Tupac avertizează că procesul lui Davis nu va închide toate întrebările.

Fratele vitreg al artistului, Mopreme Shakur, susține că mai există persoane implicate care nu au răspuns niciodată pentru rolul lor.

Poate că verdictul va stabili cine a orchestrat atacul.

Poate că apărarea va reuși să arate că dosarul este construit prea mult pe poveștile contradictorii ale unui om care și-a comercializat trecutul.

Dar procesul nu-l va explica în întregime pe Tupac și nici nu va pune capăt mitologiei.

Tribunalul judecă o crimă. Cultura judecă deja de 30 de ani pierderea unui artist care părea construit pentru o viață lungă și a primit numai 25 de ani.

Ucigașul i-a oprit timpul. Muzica, însă, a refuzat să moară.