Scandalul de la Portul Constanța: Ciprian Șerban o acuză pe Oana Gheorghiu că nu cunoaște legea companiilor de stat

Conducerea Portului Constanța a devenit motiv de conflict deschis între un fost ministru și actualul vicepremier. Ciprian Șerban i-a răspuns public Oanei Gheorghiu pe tema selecției administratorilor Administrației Porturilor Maritime Constanța.

Deputatul PSD, fost ministru al Transporturilor, o acuză că ar urmări o intervenție politică într-o procedură menită să producă un management independent.

Șerban o acuză pe Oana Gheorghiu că ar vrea să intervină politic

Replica a venit sub forma unei declarații publice în care fostul ministru contestă atât fondul, cât și legitimitatea criticilor formulate de vicepremier. Potrivit acestuia, luările de poziție ale Oanei Gheorghiu ar ridica probleme pe două paliere.

Primul ar ține de cunoașterea legislației. Deputatul susține că, după mai bine de jumătate de an în care decide asupra companiilor unde statul este acționar majoritar, vicepremierul nu ar cunoaște legea după care se desfășoară selecția administratorilor.

POLITICĂ

Ciprian Șerban îl acuză pe Ilie Bolojan de dezinformare în scandalul proiectului Bala II: „A fost blocat de Comisia Europeană, nu abandonat”

POLITICĂ

Ciprian Șerban, primul oficial PSD care transmite un mesaj ferm pentru un guvern pro-occidental, după desemnarea lui Veștea în funcția de premier

Al doilea palier este chiar acuzația de imixtiune. Șerban afirmă că poziția publică a Oanei Gheorghiu ar arăta o intenție care depășește simpla verificare administrativă.

„Dezvăluie intenția vădită a doamnei viceprim-ministru de a interveni politic în procedura de selecție a unui management care are scopul de a fi independent”, a transmis deputatul PSD.

Vicepremierul a reclamat public că i-au fost refuzate documentele

Disputa a pornit de la acuzațiile formulate de Oana Gheorghiu, care coordonează în Guvern reforma companiilor de stat. Potrivit declarațiilor sale publice, selecția Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța ar fi durat peste patru ani, adică mai mult decât mandatul pentru care fusese organizată.

Mai mult, vicepremierul a susținut că în martie 2026 cabinetul său ar fi cerut întreaga documentație a procedurii, iar Ministerul Transporturilor, condus atunci de Ciprian Șerban, ar fi refuzat să o pună la dispoziție. Motivele invocate ar fi fost confidențialitatea și protecția datelor personale.

„Facem selecția până iese «cine trebuie»”, a scris Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook.

Deputatul PSD explică de ce dosarele nu au fost transmise

Fostul ministru pornește de la o precizare de calendar: la data la care solicitarea a fost formulată, procedura de selecție a administratorilor era deja finalizată. Așa că, în logica sa, o verificare în timp real a procesului nu mai era posibilă.

Referitor la documente, Șerban susține că acestea nu erau simple acte administrative. Ele includeau piese din dosarele candidaților, cu date cu caracter personal și informații supuse unui regim de confidențialitate. Transmiterea lor integrală ar fi presupus un temei juridic și respectarea obligațiilor legale privind protecția datelor.

Ba mai mult, deputatul respinge ideea că refuzul ar fi fost o alegere personală. El afirmă că soluția a fost adoptată după consultarea structurilor de specialitate ale ministerului și pe baza analizei juridice și administrative făcute de aparatul propriu.

„Decizia administrativă nu a fost una personală a ministrului și nici rezultatul unei aprecieri discreționare”, a precizat Ciprian Șerban.

Fostul ministru arată ce instituție avea competența verificării

Argumentul central al replicii ține de separarea atribuțiilor. Potrivit deputatului, coordonarea guvernamentală a Reformei 9 din PNRR și reforma guvernanței corporative trebuie privite distinct de cadrul procedural stabilit prin OUG nr. 109/2011 pentru monitorizarea și verificarea selecției administratorilor. În acest domeniu, legea ar da un rol specific AMEPIP.

Iar mecanismul de sesizare exista, spune Șerban. Cadrul legal ar prevedea expres posibilitatea ca orice persoană interesată să reclame la AMEPIP eventuale abateri într-o procedură de selecție. Prin urmare, suspiciunile privind legalitatea aveau, în opinia sa, o cale instituțională de verificare. Declarația se încheie cu o întrebare adresată direct vicepremierului.

„Cine să mai înțeleagă și să mai creadă în bunele intenții ale doamnei Oana Gheorghiu?”, a punctat fostul ministru al Transporturilor.