INTERVIU | Dumitru Chisăliță: „Sunt copii care n-au văzut în viața lor un televizor”. Despre lumina adusă în casele izolate și criza din sistemul energetic

În timp ce România se confruntă cu una dintre cele mai delicate perioade pentru sistemul său energetic, cu probleme legate de secetă,  producție, importuri, capacități disponibile și echilibrul dintre consum și ceea ce poate furniza sistemul, în unele dintre cele mai izolate zone ale țării există încă familii pentru care accesul la energie electrică nu este o banalitate, ci un lux.

De șase ani, Asociația Energia Inteligentă derulează un proiect prin care aduce energie în gospodăriile unor familii care trăiesc în cătune izolate, departe de rețelele clasice de distribuție. Prin instalarea unor sisteme cu panouri fotovoltaice și a echipamentelor necesare, aceste familii ajung să aibă pentru prima dată electricitate în case.

În Munții Cernei, în zona Padeș, proiectul a ajuns la alte familii cu copii care, după cum povestește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, „n-au văzut în viața lor un televizor” și pentru care lucruri considerate normale pentru un copil de la oraș sunt complet necunoscute.

În paralel cu acest proiect destinat celor mai vulnerabile comunități, România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. Discuțiile despre capacități de producție, importuri, stocare, oprirea unor consumatori și chiar despre necesitatea unor proceduri speciale de urgență au devenit tot mai apăsate.

Energie

În România, încă mai sunt case în care lumina a venit după o viață întreagă. AEI a aprins primul bec. Maria: „Am trăit la lumina lămpii”

Energie

Paradoxul motorinei: De ce plătim ca și cum tot combustibilul ar fi din import

Dumitru Chisăliță explică, în interviul acordat PUTEREA, de ce o eventuală situație de urgență în sistemul energetic nu trebuie confundată cu instituirea unei stări de urgență care să limiteze drepturile cetățenilor, dar și ce măsuri ar putea fi luate atunci când producția și importurile nu mai pot acoperi consumul.

Președintele AEI vorbește, de asemenea, despre greșelile făcute în ultimii ani, despre exemplul Bulgariei, despre închiderea unor capacități energetice și despre dilema dintre măsurile care trebuie luate imediat pentru traversarea unei perioade de criză și obligațiile asumate de România prin PNRR.

PUTEREA: Domnule Dumitru Chisăliță, suntem într-o zi însorită, foarte frumoasă și iată se aprinde becul pentru o familie care toată viața a trăit la lumina lămpii, în creierii munților. Dacă acest reportaj ar ajunge în Occident, oamenii aceia ar crede că se uită la un science-fiction. Datorită Asociației Energia Inteligentă, pas cu pas, de șase ani reușiți să aduceți lumină în casele lor. Spuneți-ne cum stau cu adevărat lucrurile, unde suntem acum și cum alegeți aceste familii?

Dumitru Chisăliță: Așa este. De șase ani am inițiat acest proiect. Am fost în foarte multe zone din România, în foarte multe cătune risipite pe munți. De data aceasta am venit în Gorj, suntem în zona Munților Cernei. Sunt foarte multe familii care stau aici permanent, unele cu foarte mulți copii, așa cum suntem în situația în care șase-șapte copilași au, în momentul de față, posibilitatea de a avea, de astăzi, lumină și de a ajunge în situația de a duce și o viață normală.

Gândiți-vă că sunt copilași care n-au văzut în viața lor un televizor, n-au văzut desene animate, n-au văzut ceea ce pentru un copil de la oraș înseamnă absolut o normalitate și, în același timp, o banalitate.

PUTEREA: Cum îi alegeți?

Dumitru Chisăliță: Îi alegem, în primul și în primul rând, în funcție de fondurile pe care reușim să le obținem. În ultimii ani, de fapt, aceasta este cea mai mare greutate pe care o avem.

Sponsorii nu mai sunt interesați neapărat de a face bine, sunt interesați de lucruri care au o vizibilitate mai mare. Am ajuns în această situație a unor elemente foarte simpliste, foarte căutate pentru a fi foarte vizibile și mai puțin de a cântări, de fapt, ce lasă în urma lor.

În același timp, încercăm să ne orientăm către zone sărace, către zone în care probabilitatea sau șansele ca acești copii să ajungă și să aibă vreodată energie sunt foarte mici. Dar, în același timp, ne concentrăm și pe ideea de a avea sprijin din partea autorității locale, pentru că este foarte important să avem acest sprijin.

Vedeți că, pur și simplu, să ajungem aici nu se poate fără existența cuiva care cunoaște foarte bine zona. Avem nevoie de oameni care să ne ajute să transportăm diversele echipamente și instalații până la acest nivel, iar toate aceste elemente le putem face cu ajutorul oamenilor și, în special, cu ajutorul autorității locale.

PUTEREA: Aici, la Padeș, ați găsit acest sprijin?

Dumitru Chisăliță: Aici, la Padeș, am găsit o astfel de deschidere. Administrația locală, primăria, primarul au fost foarte deschiși la această propunere pe care noi am avut-o și ne-au sprijinit foarte mult pe această linie. Trebuie să mai spunem că toate astea nu se fac fără ajutorul sponsorilor. Probabil 30% din ceea ce am făcut în ultimii șase ani vom face în anul acesta cu ajutorul unui singur sponsor. Mai avem și alți sponsori care ne-au primit și să sperăm că vom avea sprijinul lor și în perioada următoare.

Situația sistemului energetic: „Nu este vorba despre o stare de urgență similară cu pandemia”

PUTEREA: Și pentru că tot vorbim despre energie, suntem chiar într-un context național foarte delicat. Vedem cât se chinuie autoritățile să ridice cumva nivelul Dunării, abia au reușit să scufunde acele barje. Spuneați în declarațiile dumneavoastră că ar fi necesară declararea unei situații de urgență. Ce înseamnă concret această situație de urgență în sistemul energetic?

Dumitru Chisăliță: Situație de urgență în sistemul energetic. Trebuie foarte bine să facem diferența între situația de urgență care limitează drepturile constituționale ale oamenilor și o situație de urgență într-un sistem energetic național, care pur și simplu nu elimină drepturile oamenilor, ci stabilește niște relații speciale de urgență, dincolo de relațiile comerciale existente.

Din păcate, este un element care nu s-a înțeles. Când vorbim de situații de urgență, lumea consideră că trebuie să se decreteze o stare de urgență similară cu pandemia. Nu este cazul de așa ceva ci este vorba doar de niște proceduri și niște activități, acțiuni speciale care trebuie să fie realizate.

PUTEREA: Cum ar fi?

Dumitru Chisăliță: Cum ar fi, de exemplu, acest program de oprire a unor consumatori atunci când nu mai ai de unde să scoți noi capacități de producție sau nu mai ai de unde să scoți noi importuri.

Este o normalitate într-un sistem: când nu mai ai efectiv pe ce să pui mâna, să te uiți la consum, să reduci consumul de așa natură încât să poți să pui semn de egalitate între ceea ce produci și ceea ce consumi.

PUTEREA: S-a greșit de-a lungul timpului. Este ca și în sănătate: trebuie să fie profilaxie, trebuie să te gândești că există un moment T în care lucrurile ar putea să ajungă aici. Vorbim despre stocare, vorbim despre alte capacități de producere a energiei. Ne uităm la bulgari și vedem că se descurcă. Puteau fi făcute lucrurile altfel și în România?

Dumitru Chisăliță: Da, cu siguranță se puteau face lucrurile altfel. Cu siguranță lucrurile puteau să stea cu totul și cu totul în altă situație față de ceea ce vedem în momentul de față doar că apanajul acesta nu este posibil să îl adresezi unui om, unui guvern sau unei singure soluții.

Au fost diverse greșeli în diverse momente, în diverse perioade, pe care noi le-am făcut și alții nu le-au făcut. Făceați referire la bulgari, dar ei nu au venit și nu au făcut astfel de greșeli ca atare sunt unde sunt și noi suntem unde suntem.

Închiderea capacităților energetice și riscul penalităților

PUTEREA: PSD a spus că nu putem închide capacități fără a pune altceva în loc. Pe de altă parte, liberalii și Ilie Bolojan spun că pierdem bani din penalități dacă închidem acele capacități. În ce situație suntem?

Dumitru Chisăliță: Sunt două aspecte care trebuie aici discutate. Aspectul urgenței și, într-o urgență, trebuie să faci absolut orice este posibil ca să treci acea perioadă. Și este modalitatea de a trata lucrurile post-urgență.

Aceste abordări sunt foarte importante, să nu le băgăm pe toate într-o grămadă, pentru că nu este corect.

Pe perioada urgenței, probabil încă trei săptămâni, sunt de părere că trebuie să apelăm la absolut orice ca să ne securizăm poziția și să putem să trecem cu bine peste această perioadă. Și cred că nu există niciun argument în fața nimănui, de nicio culoare și de la nicio instituție, astfel încât, apelând la tot ce se poate apela, cineva să spună nu.

Nu cred nici că Comisia Europeană, nici că orice altă instituție sau orice alt organism ar spune nu. Dar discutăm strict pe perioada de criză.

PUTEREA: Și după această perioadă de criză?

Dumitru Chisăliță: După această perioadă de criză, trebuie să înțelegem că există un contract, un contract care se numește PNRR-ul, în care sunt părți care și-au asumat și care au și penalități. Orice contract are și penalități.

Aici trebuie cântărit foarte bine dacă suntem dispuși să plătim acele penalități dintr-un contract pe care l-am semnat și care poate însemna inclusiv a da bani înapoi sau, chiar mai departe, a veni cu alte tipuri de penalități, în sensul că alte fonduri să se blocheze sau alți bani din alte zone să nu ajungă în România.

Tocmai de aceea lucrurile trebuie cântărite, analizate și nu amestecate, așa cum, din păcate, se întâmplă în momentul de față.

Le punem pe toate în devălmășie și le aruncăm, fiecare cu un interes altul decât de a trece criza pe termen scurt sau, respectiv, de a aduce o rezolvare în sistemul energetic pe termen mediu sau lung.