Cine a acoperit golul lăsat de Cernavodă: 630 MW veniți din bateriile românilor de acasă

Sistemul energetic național a intrat joi în cel mai delicat moment al verii, după ce și ultimul reactor funcțional de la Cernavodă a ieșit din sistem. În aceeași seară, bateriile de stocare ale prosumatorilor au trimis în rețea aproximativ 630 de megawați, aproape cât producea Unitatea 2 a centralei nucleare. Cifra a fost pusă pe masă de directorul Romania Energy Center, care vorbește despre un gest colectiv, nu despre o afacere.

Bateriile prosumatorilor au acoperit aproape cât Reactorul 2 de la Cernavodă

Datele privind livrările din stocare au fost prezentate de Eugenia Gusilov, director al Romania Energy Center, la Digi24. Potrivit acesteia, diferența dintre ce dădea reactorul și ce au injectat bateriile a fost de doar câteva zeci de megawați.

Specialista a explicat că imaginea din timpul zilei i-a indus în eroare pe mulți dintre cei care urmăresc graficele producției. La prânz, capacitatea din stocare apărea la zero, iar concluzia trasă public a fost că România nu are stocare funcțională.

Referitor la această confuzie, directorul Romania Energy Center a punctat că explicația e cât se poate de simplă: „Greșit, pentru că atunci se încarcă bateriile”, a spus Eugenia Gusilov, pentru sursa citată. Livrările încep să apară și să crească de la ora 19:00.

POLITICĂ

Adrian Câciu îl ironizează pe Bolojan după oprirea reactorului de la Cernavodă: „Deștept rău, v-am zis!”

Energie

România fără un reactor nuclear în funcțiune. Cum poate fi acoperit consumul în următoarele zile

Cum s-au organizat prosumatorii și cine le plătește energia livrată seara

Energia ar fi venit de la prosumatorii grupați în Asociația Prosumatorilor de Energie din România, potrivit aceleiași surse. Președintele asociației, Pârsan, ar fi lansat un apel către cei care au baterii și pot injecta în rețea.

Așa că, de câteva zile, cei care au răspuns apelului își setează invertorul să livreze în rețea tot ce au între orele 20:00 și 22:00. Nu toți prosumatorii au fost însă de acord să facă asta, iar motivul ține de bani: consideră că sunt plătiți prea puțin pentru electricitatea injectată.

Mai mult, un furnizor a intrat în ecuație cu o ofertă concretă. Electrica ar plăti adițional încă 40 de bani pe kilowatt clienților săi care injectează din baterii în intervalul 19:00 – 22:00, în această perioadă.

„E un gest de solidaritate”, a precizat Eugenia Gusilov, subliniind că oamenii care livrează seara nu se vor îmbogăți din energia dată în rețea.

De ce s-a oprit centrala de la Cernavodă și când ar putea reporni

Centrala nucleară a fost oprită treptat joi, 13 august. Procedurile de deconectare au început la ora 07:00, iar în jurul orei 11:00 unitatea a încetat să mai furnizeze energie în Sistemul Energetic Național.

Cauza este seceta hidrologică severă și nivelul fără precedent de mic al Dunării, care nu mai permite răcirea reactoarelor. Unitatea 1 fusese deja deconectată pe 28 iulie, iar la Cernavodă s-a atins pragul critic de minus 230 de centimetri, cota la care procedurile impun oprirea. Fiecare dintre cele două unități are circa 700 de megawați și sunt cele mai mari capacități de generare din România.

Lucrările de dragare din albia fluviului continuă tocmai pentru ca repornirea să se facă mai rapid. În scenariul optimist, creșteri semnificative de debit sunt estimate abia după 24 – 26 august.

Ce se întâmplă dacă nu mai bate vântul în zilele următoare

Întrebată dacă există un scenariu negru după oprirea centralei, specialista a arătat că totul depinde acum de vreme și de importuri. În ultimele zile, producția eoliană a fost bună, iar dacă vântul se oprește, echilibrul devine mult mai greu de ținut. La fel s-ar complica lucrurile dacă importurile din Bulgaria ar scădea.

Pe de altă parte, dispecerul are și instrumente suplimentare. Producția a fost oprită temporar la anumiți mari consumatori industriali, iar o hotărâre de guvern adoptată vinerea trecută îi permite Transelectrica să decupleze de la rețea, cu notificare prealabilă, anumiți consumatori industriali.