Datoria publică a României trece de 60% din PIB. Cu cât estimează Ministerul Finanțelor că va crește în următorii doi ani

Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, iar Ministerul Finanțelor estimează că aceasta va continua să crească în următorii doi ani, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă. Potrivit estimărilor oficiale, datoria ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028.

Datoria publică a trecut pragul de 60%

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare privind datele Eurostat publicate la 21 iulie 2026. Potrivit acestora, datoria publică a României, calculată conform metodologiei europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.

Depășirea pragului de 60% activează prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care stabilește măsuri graduale în funcție de nivelul datoriei publice.

România se află în procedura de deficit excesiv din 2020, iar creșterea datoriei a fost determinată atât de finanțarea deficitelor bugetare ridicate, cât și de refinanțarea datoriei ajunse la scadență.

POLITICĂ

Peste 60% din PIB și tot mai multe împrumuturi în valută. Avertisment privind vulnerabilitatea finanțelor României

Datoria ar putea ajunge la aproape 64% din PIB

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică nu va începe să scadă imediat.

Pentru 2026, aceasta este estimată la 61,8% din PIB, urmând să urce la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028.

Ulterior, autoritățile estimează intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă evoluția depinde de respectarea programului de consolidare fiscal-bugetară și de reducerea deficitului conform calendarului asumat.

Ce se întâmplă după depășirea pragului de 60%

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește praguri succesive de intervenție la 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

În momentul în care datoria depășește 60% din PIB, sunt menținute măsurile aplicabile pragurilor anterioare, inclusiv cele privind reducerea ponderii datoriei în PIB.

Una dintre cele mai importante consecințe este limitarea creșterii cheltuielilor cu personalul și a cheltuielilor de asistență socială.

Potrivit Guvernului, atât timp cât datoria publică se menține peste acest nivel, Executivul nu poate adopta măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a celor pentru asistență socială.

România are un plafon pentru creșterea cheltuielilor

În cadrul european de guvernanță fiscală, România trebuie să respecte o traiectorie privind creșterea cheltuielilor nete.

Plafoanele stabilite pentru următorii ani sunt de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.

Respectarea acestor limite ar trebui să contribuie la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și, ulterior, la scăderea ponderii datoriei publice.

Deficitul bugetar ar urma să scadă la 6% în 2026

Ministerul Finanțelor estimează că deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA va ajunge la 6% din PIB în 2026.

Este o scădere față de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% în 2024.

Guvernul susține că măsurile de consolidare fiscal-bugetară adoptate începând din 2025 au dus deja la reducerea deficitului și a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.

Planul României: deficit sub 3% până în 2031

România are un Plan bugetar-structural național pe termen mediu, aprobat la nivel european în ianuarie 2025, care stabilește traiectoria de ajustare pentru perioada 2025-2031.

Obiectivul este ca deficitul bugetar să fie redus sub 3% din PIB pe parcursul perioadei de ajustare, astfel încât datoria publică să poată intra pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031.

Guvernul avertizează însă că această evoluție nu este automată și depinde de aplicarea consecventă a măsurilor de consolidare fiscală.

Guvernul: Consolidarea este esențială pentru investiții

Executivul susține că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei sunt necesare nu doar pentru respectarea regulilor europene, ci și pentru menținerea accesului României la finanțare în condiții sustenabile.

Potrivit Guvernului, reducerea necesarului de finanțare ar permite reconstruirea spațiului bugetar necesar pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică.

Autoritățile avertizează că menținerea disciplinei fiscal-bugetare este esențială pentru o economie mai stabilă și mai predictibilă și pentru ca România să aibă o capacitate mai mare de a face față unor eventuale șocuri economice.