Legea salarizării rămâne blocată: verdictul vine abia săptămâna viitoare, cu termenul PNRR pe 31 august

După o oră și jumătate de discuții la Palatul Cotroceni, PSD, PNL, USR și UDMR au plecat cu noua versiune a Legii salarizării în mână, dar fără nicio semnătură pe ea. Cele patru formațiuni s-au angajat ca, în lipsa unui consens, niciuna dintre ele să nu depună separat proiectul în Parlament.

Legea salarizării a ajuns la partide, dar nu este asumată de nimeni

Consultările convocate joi de președintele Nicușor Dan cu liderii fostei coaliții s-au încheiat după aproximativ o oră și jumătate. Tema principală a fost noua Lege a salarizării, unul dintre jaloanele PNRR care trebuie închise până pe 31 august.

La întâlnire au participat președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul PNL și premier interimar, Ilie Bolojan, președintele UDMR, Kelemen Hunor, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Președintele USR, Dominic Fritz, a intervenit online.

Consilierul prezidențial Radu Burnete a anunțat că liderii au primit o variantă despre care echipa tehnică susține că acoperă obligațiile din PNRR și se încadrează în constrângerile bugetare actuale. Referitor la stadiul documentului, el a ținut să traseze o limită clară.

ACTUALITATE

Alexandru Nazare, avertisment pe Legea salarizării: nota de plată se transferă generațiilor următoare

POLITICĂ

Grindeanu blochează acordul pe legea salarizării cu câteva ore înainte de Cotroceni. „Grilele sunt la secret”

„Ceea ce aș vrea să rămână este că, în clipa de față, acest proiect este la partide. El nu este asumat de nimeni, este o variantă aflată în discuție”, a subliniat Radu Burnete.

Partidele negociază și în weekend, iar verdictul vine la începutul săptămânii viitoare

Cele patru formațiuni analizează acum grilele, simulările și efectele proiectului asupra diferitelor categorii de bugetari. Ulterior, în weekend, ar urma să aibă loc noi runde de discuții tehnice.

Liderii de partid s-ar întoarce la Cotroceni la începutul săptămânii viitoare, pentru decizia finală. Calendarul este strâns, în condițiile în care termenul pentru închiderea jalonului PNRR expiră pe 31 august.

Mai mult, acordul politic încheiat anterior conține o prevedere care poate decide soarta întregului proiect. Adică, dacă PSD, PNL, USR și UDMR nu ajung la o formulă acceptată de toate părțile, niciunul dintre ele nu va putea depune propria lege a salarizării. Un eșec al negocierilor ar pune în pericol atât reforma, cât și aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR destinate investițiilor.

„Dacă nu există consens, cele patru partide își asumă ca niciunul dintre ele să nu depună un proiect”, a amintit consilierul prezidențial.

Riscul unei retrogradări de rating cântărește mai greu decât jalonul PNRR

Dragoș Pîslaru a explicat că, în discuțiile cu experții Comisiei Europene, au fost testate mai multe variante de aplicare a legii și de distribuire a banilor. Printre ele s-au numărat eșalonarea creșterilor, majorări mai consistente pentru anumite familii ocupaționale și începerea aplicării noilor grile la o dată ulterioară zilei de 1 ianuarie.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că este vorba despre ipoteze verificate tehnic, nu despre măsuri adoptate. Testarea a fost făcută formal, pentru a se stabili dacă fiecare variantă este compatibilă cu jalonul din PNRR și cu situația bugetară.

Ba mai mult, Pîslaru a avertizat că spațiul de negociere este limitat și de riscul unei retrogradări a ratingului de țară, după evaluările recente ale Fitch și Moody’s. O scădere a ratingului ar putea majora costurile la care statul se împrumută.

„Din perspectiva Comisiei Europene și a Ministerului Finanțelor, riscul acesta de downgrade, de rating, este cu mult mai mare, un multiplu mai mare decât doar miza îndeplinirii acestui jalon”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Guvernul vrea să împiedice apariția unor noi excepții în sistem

Al doilea principiu al proiectului este echitatea între familiile ocupaționale. Funcțiile din administrația publică au fost evaluate cu sprijinul Băncii Mondiale și plasate în anumite intervale de salarizare. Așa că solicitările unei categorii profesionale nu pot fi acceptate dacă o ridică peste nivelul rezultat din evaluare.

Ministrul a insistat că legea nu poate fi redusă la o negociere separată cu fiecare categorie, pentru a se stabili „cine ia mai mult”. Tocmai această abordare ar fi contribuit la acumularea inechităților din sistemul actual.

„Nu ai cum să ridici o familie ocupațională peste acest nivel de evaluare, care este transversal în toată administrația”, a punctat Pîslaru.

Al treilea pilon este mecanismul prin care Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii vor urmări aplicarea legii după intrarea în vigoare, pentru a bloca derogările și modificările succesive care au produs diferențe majore în cazul Legii-cadru 153/2017. În ultima lună au fost purtate consultări cu reprezentanți din Educație, Sănătate, Cultură, Diplomație, Justiție și administrația publică, iar pentru Sănătate și Educație simulările au fost refăcute, inclusiv în funcție de tipul de unitate și de specializare.