Prim-vicepreședintele AUR acuză: Comisia Europeană și-a încălcat contractul cu cetățenii

După ce presa de la București a preluat masiv temerile occidentale despre soarta NATO și a Uniunii Europene, Dan Dungaciu spune că adevărata problemă nu se află la Paris, ci în capul politicienilor români. Prim-vicepreședintele AUR susține că întreaga clasă politică de mainstream ar fi încremenită în proiect, incapabilă să accepte că ordinea instalată după 1989 se schimbă sub ochii ei.

Ce înseamnă încremenirea în proiect în versiunea politică a lui 2026

Analistul pornește de la felul în care publicațiile de la București ar compila temerile presei internaționale legate de viitorul instituțiilor apărute după 1990 în spațiul est-european. Potrivit acestuia, fiecare politician de mainstream ar exprima aceleași îngrijorări, pentru că toți ar pleca de la aceeași ipoteză: ordinea consacrată după 1989 nu trebuie să se schimbe, iar cine atentează la ea ar comite un sacrilegiu.

Expresia pe care o folosește nu este nouă. Încremenirea în proiect circula la începutul anilor ’90 și ar însemna, în lectura sa, că propria gândire rămâne blocată și că lumea nu mai poate fi văzută decât din obtuzitatea unei viziuni reduse la un singur punct, botezat punct de vedere personal.

În aceeași logică ar intra și modul în care mainstreamul citește victoriile lui Donald Trump. Așa că, spune Dungaciu, atât prima, cât și a doua alegere a liderului american ar fi fost tratate drept devieri temporare, peste care s-ar trece strângând din pumni și revenind apoi la vechea ordine.

POLITICĂ

Noua lege a salarizării, trimisă la Comisia Europeană pentru ultimele modificări. Forma finală nu a fost încă, prezentată partidelor

POLITICĂ

Petrișor Peiu: România e în criză economică de la începutul anului 2024

„Tot ce se întâmplă în jurul nostru, ne spun acești oameni, este un accident”, a afirmat prim-vicepreședintele AUR.

De ce scorurile lui Le Pen și ale AfD nu ar fi întâmplări

Referitor la Franța, Dungaciu susține că Marine Le Pen ar avea cele mai mari șanse să câștige. Iar o ruptură în interiorul zonei de putere a Uniunii Europene ar produce, în opinia sa, o schimbare de sistem la nivelul întregului continent.

Mai mult, același mecanism ar funcționa și în Germania, unde Alternative für Deutschland crește și ar fi devenit, ne place sau nu, cel mai important partid al țării. Analistul anunță că lucrul acesta se va vedea la alegerile din septembrie.

Pe de altă parte, nici melonizarea nu ar fi o soluție. În Italia, Giorgia Meloni ar avea probleme mari cu reconfigurarea coaliției de guvernare, iar din momentul în care a devenit agreabilă pentru mainstream ar fi început să crească un alt partid, condus de un general, pe care nimeni nu îl mai poate opri.

„Doamna Meloni s-a melonizat, dar n-a putut schimba opțiunea fundamentală a electoratului italian”, a punctat acesta.

Prim-vicepreședintele AUR acuză Comisia Europeană că și-a încălcat contractul cu cetățenii

Liderul AUR precizează că nu este vorba despre o poziție împotriva Europei sau a NATO. Adică, spune el, opoziția vizează o Uniune condusă de o Comisie care nu ar fi reușit să fructifice niciuna dintre provocările primite și care ar fi devenit deopotrivă incompetentă și neputincioasă.

Ba mai mult, această Comisie și-ar fi încălcat contractul social semnat tacit de cetățenii europeni, inclusiv de români, cu Bruxellesul. Din dezvrăjirea instituției ar apărea și reacția populară, pe care Dungaciu o consideră de bun-simț: populația ar simți că lucrurile nu mai pot merge la fel, ar căuta alternative și ar vrea ca propria gamă de valori să fie reprezentată politic.

„Bruxelles-ul era menit să fie și mai competent și mai puțin corupt și mai onest etc. decât, nu-i așa, guvernanții locali”, a declarat el.

Ce ar trebui să înțeleagă clasa politică de la București

Bătălia din spațiul european ar fi, potrivit lui Dungaciu, aceeași care s-a dat deja în America și ar depăși circumstanțele și așa-zisele accidente de parcurs. Așa că România ar trebui să se insereze cât mai lin în această schimbare, în loc să o conteste.

Printre instrumentele care nu ar funcționa, prim-vicepreședintele AUR enumeră cenzura, îngrădirea libertății, controlul asupra mass-media și cel asupra mediului online. Toate aceste eforturi de a împiedica evoluția s-ar dovedi, în viziunea sa, eșecuri.

„Nu te poți opune unei schimbări de asemenea magnitudine, trebuie să o înțelegi și să vezi cum te plasezi”, a explicat acesta.

Iar concluzia asupra procesului în sine o formulează în doar câteva cuvinte.

„Lucrurile sunt simple. Se numește democrație”, a transmis Dan Dungaciu.