Teste dificile: Inteligența Artificială a pus basmele pe pilot automat. Eroul este aproape întotdeauna „el”

AI poate inventa într-o secundă o poveste cu urși vorbitori, păsări înțelepte și iepuri plecați la cumpărături. Dar, când primește libertate, imaginația sa se dovedește surprinzător de îngustă: personajele feminine aproape dispar și clișeele se întorc, disciplinat, la datorie.

Ursul este băiat. Evident

Cercetători de la Universitatea din Washington au cerut celor mai importante șase modele de inteligență artificială să continue o poveste simplă:

„Și atunci, animalul a spus: «Trebuie să merg la…»”

Au fost testate Claude Sonnet 4.5, Gemini 2.5, GPT-4o, GPT-5.1, Mistral Medium și Olmo 3.

Personajele erau urși, pisici, câini, păsări, șoareci, porci sau iepuri, iar destinațiile variau între râu, fermă, bucătărie și magazin.

Din aproape 23.800 de răspunsuri, 57% au evitat atribuirea unui gen sau au folosit formule neutre. 41% dintre animale au devenit personaje masculine și numai 2% — feminine.

Pisicile au avut cele mai mari șanse să fie „ea”: un amețitor 7%.

Păsările au fost neutre în 96% dintre cazuri.

Datele Universității din Washington

Corectitudinea care șterge personajele

La prima vedere, procentul mare de personaje neutre pare un semn de prudență.

Numai că neutralitatea AI nu a creat o lume mai diversă.

A eliminat aproape complet femininul, lăsând masculinul singura identitate explicită importantă.

Modelele au evitat pronumele, au repetat numele animalului sau au folosit englezescul „it”, rezervat lucrurilor și animalelor.

Pronumele singular „they”, utilizat și pentru identități non-binare, a apărut de numai două ori.

Așadar, mașina nu a rezolvat prejudecata. A ascuns o parte din ea sub covor și a lăsat restul în sufragerie.

AI nu a inventat problema. A industrializat-o

Prejudecata exista deja în cărțile scrise de oameni.

Într-o cercetare anterioară, aceeași echipă analizase aproximativ 300 de cărți ilustrate pentru copii.

Personajele animale masculine apăreau de două ori mai des decât cele feminine: 66,1% față de 31,3%.

Peste 1.300 de oameni au fost apoi rugați să continue povești asemănătoare.

Pentru fiecare dintre animalele testate, participanții au preferat mai des un personaj masculin.

Broasca, lupul și ursul deveneau aproape automat „el”. Pisica și rața mai prindeau câte un rol feminin.

Analiza cărților și experimentul cu cititorii

Inteligența artificială a primit această moștenire culturală, a amestecat-o cu filtrele introduse pentru evitarea discriminării și a produs ceva nou:

multă neutralitate mecanică, foarte puține personaje feminine și aceeași superioritate numerică masculină.

Bufnița înțeleaptă intră iar în tură

Cercetătorii au remarcat și repetarea acelorași formule: bufnița bătrână și înțeleaptă cheamă animalele în jurul focului, eroul pornește la drum, comunitatea învață o lecție.

AI poate combina miliarde de cuvinte, dar ajunge suspect de des la serbarea de grădiniță.

Studiul privește numai povești scurte, generate în limba engleză.

Nu demonstrează cum arată toate cărțile produse cu AI și nici ce efect au asupra copiilor. Este însă un avertisment serios.

Poveștile nu sunt simple ambalaje pentru ora de culcare.

POVEȘTILE le arată copiilor cine poate fi curajos, curios, inteligent sau important.

Dacă fetele nu se regăsesc nici măcar într-o ursoaică aventuroasă, mesajul se strecoară discret: lumea fabuloasă are loc pentru oricine, cu condiția să fie „el”.

Iar imaginația artificială, lăsată singură, nu deschide neapărat lumi noi.

Uneori doar multiplică vechile clișee… cu viteza procesorului.