Călin Georgescu, discurs la Cisnădie: ce a spus despre intermediari și prețul pâinii

Călin Georgescu a susținut sâmbătă, la Cisnădie, un discurs lung despre intermediarii din agricultură, în care a afirmat că prețul pâinii ar ajunge să fie o insultă la adresa muncii țăranilor români.

Ce a spus Călin Georgescu despre prețul pâinii și rolul intermediarilor

Fostul candidat la alegerile prezidențiale a participat sâmbătă, 29 august, la târgul producătorilor locali din Cisnădie. Acolo a făcut o nouă baie de mulțime, iar cei prezenți l-au întâmpinat cu urale.

Discursul s-a construit în jurul aceleiași idei: reducerea rolului intermediarilor și cumpărarea directă de la producători. Georgescu a criticat situațiile în care produsele agricole ajung să fie irosite și a susținut că românii plătesc scump la raft, în timp ce profitul ar pleca din țară.

Mai mult, el a legat munca agricultorilor de o dimensiune religioasă, într-una dintre cele mai citate secvențe ale intervenției sale.

ACTUALITATE

Horațiu Potra rămâne în arest la domiciliu. Decizia Curții de Apel, chiar înainte ca procesul cu Georgescu să înceapă pe fond

POLITICĂ

„Un cadavru politic încearcă să igienizeze juridic o lovitură de stat”- atacul lui Călin Georgescu la adresa lui Nicușor Dan

„Nu uitați, prin roadele pământului, țăranul român vorbește cu Dumnezeu”, a spus Georgescu.

Scena cu producătorul local căruia i-a arătat mâinile mulțimii

Cel mai vizual moment al discursului a venit atunci când fostul candidat s-a întors către un producător aflat lângă el. I-a ridicat mâinile și le-a arătat oamenilor din fața tribunei.

„Astea-s palme bătătorite. Uitați aici, palmă bătătorită!”, a punctat el.

Referitor la lanțul comercial, Georgescu a susținut că piața ar fi ajuns să funcționeze în favoarea samsarilor și a intermediarilor, iar prețul pâinii ar fi devenit astfel o insultă adusă muncii fizice.

Georgescu propune ca statul să cumpere direct de la fermierii români

De la tribuna improvizată, fostul candidat a lansat și o propunere concretă. Statul ar trebui să cumpere produse direct de la fermierii români pentru școli, spitale, cămine de bătrâni și cantine publice.

Argumentul lui a fost că fondurile publice ar trebui folosite pentru dezvoltarea agriculturii autohtone și a satului românesc. A prezentat apoi modelul târgului din Cisnădie drept un exemplu care ar putea fi extins la nivel național.

Potrivit lui, relația directă dintre producător și consumator ar aduce beneficii ambelor părți.

„Producătorul câștigă, familia cumpără ieftin, gustos și sănătos, banul rămâne în România și hrănește economia românească, comunitatea se întărește”, a declarat el.

De la exportul de oi la Miorița și Baltagul

Ultima parte a discursului a mutat discuția de la economie la identitate. Georgescu a vorbit despre exportul de miei și oi vii, pe care l-a legat direct de supraviețuirea satului românesc.

Așa că, în viziunea lui, o problemă comercială devine una de altă natură.

„Atunci când exportul de miei și de oi vii este blocat, să știți că nu rămânem doar fără ciobani, pierdem o parte din țară, nu pierdem doar oile și asta este istoria noastră milenară. Asta avem de salvat, istoria noastră milenară, Miorița, Curtea de Argeș, Baltagul”, a mai spus Georgescu.