Prăjitura pe care mama lui Ion Creangă o făcea în zi de sărbătoare. Se prepară din șase ingrediente și stă 40 de minute la cuptor

După ce a intrat în literatura română ca mâncare de sărbătoare, alivanca, desertul tradițional din Moldova, se coace și astăzi după rețeta bunicilor. Prăjitura din mălai, brânză de vaci și smântână, pomenită de Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”, a ajuns între timp pe meniul restaurantelor, unde o felie ar costa între 15 și 20 de lei.

Desertul din poveștile lui Creangă a rămas în cuptoarele din Moldova

Alivanca nu e o prăjitură oarecare din bucătăria moldovenească. La Creangă, în episodul pupezei din tei, mama povestitorului scoate un cuptor întreg de alivenci și plăcinte cu poalele-n brâu, tocmai în ziua de lăsatul secului de postul Sânpetrului. Adică nu la o zi obișnuită, ci la una din cele mai însemnate date din calendarul gospodăriei.

Legătura cu sărbătoarea a rămas în tradiția culinară. Scriitorul Radu Anton Roman a așezat alivencile în același rând cu produsele obligatorii ale calendarului: cârnații de Crăciun și pasca de Paști. Iar preparatul e considerat specific județelor Neamț, Suceava și Botoșani, unde se gătește mai ales de zile mari și unde e cunoscut și sub numele de „plăcinta ciobanului”.

Pentru cei care au copilărit în Moldova și Bucovina, mirosul funcționează ca o mașină a timpului.

Ce ingrediente cere alivanca și cum o preparau bunicii

Gustul autentic ar veni, potrivit celor care o gătesc, din coacerea la cuptorul pe lemne. În rest, lista de cumpărături nu cere nimic ieșit din comun, iar ingredientele se găsesc în cămara oricărei gospodine.

Mălaiul este baza. Se fierbe în lapte, apoi se lasă să se răcească, pentru că restul compoziției nu suportă căldura. Așa că brânza, smântâna și ouăle intră abia după ce amestecul s-a temperat. Totul se completează cu zahăr, după gust.

Cât stă alivanca la cuptor până e gata

Ordinea preparării e simplă. Peste mălaiul răcit se pun, pe rând, zahărul, esența de vanilie, brânza de vaci și smântâna, iar compoziția se amestecă până se leagă complet. Ouăle închid rețeta.

Urmează cuptorul, unde tava stă 40 de minute. Ba mai mult, finisajul se face după coacere: peste prăjitura fierbinte se toarnă smântână, iar deasupra se adaugă o lingură de dulceață, care dă gustul dulce-acrișor.

Varianta sărată e la fel de veche ca cea dulce și cere o singură schimbare în rețetă. Mai exact, pentru varianta sărată se folosește brânză sărată și se mai adaugă puțin mărar, după gust.

Cât costă o felie de alivancă în restaurantele din zonă

Cuvântul are intrare proprie în dicționarul limbii române, ceea ce arată cât de adânc a intrat preparatul în viața satului moldovenesc. DEX-ul îl definește drept o turtă din mălai amestecat cu lapte bătut și brânză, coaptă în cuptor cu unt sau cu smântână, și îl marchează ca regionalism, cu etimologie necunoscută. Mai mult, la plural, alivenci denumește și o horă moldovenească, împreună cu melodia după care se joacă.

În gospodărie, alivancile se mâncau calde. Se trimiteau vecinilor într-o strachină, cu o ulcică de smântână alături, și li se duceau lucrătorilor la câmp, pentru că reci își pierdeau farmecul.

Astăzi, drumul de la plita bunicii la masa din oraș se plătește. O felie de alivancă la restaurant ar costa între 15 și 20 de lei.