Cât economisesc românii în 2026: doar 8,7% mai pun bani deoparte. Câți dintre ei au ajuns să-și facă împrumuturi

După trei ani în care scumpirile au mâncat constant din venituri, românii au ajuns în punctul în care nu mai au ce pune deoparte. Un studiu național arată că doar 8,7% dintre respondenți au reușit să economisească în ultimul an, în timp ce aproape jumătate au acoperit luna trăgând din economii sau făcând datorii.

Cât mai rămâne la sfârșitul lunii în buzunarul românilor

Cifrele vin din cel mai recent val al studiului Consumer Sentiment România, o serie trimestrială derulată de MKOR din trimestrul al treilea al anului 2023 până în trimestrul al doilea din 2026. La ultima măsurătoare, doar 8,7% dintre români reușesc să pună ceva bani deoparte la finalul lunii.

Restul românilor se împart în trei categorii, toate sub semnul strâmtorării. Pentru 25% dintre respondenți, veniturile acoperă strict cheltuielile de bază, fără marjă. Alți 25% au apelat la economiile deja strânse ca să treacă luna. Iar 23% au făcut datorii pentru aceleași cheltuieli obișnuite.

Interesant e că presiunea nu s-a transformat automat în credite noi. Ponderea celor care contractează un împrumut a rămas stabilă de trei ani, între 10% și 12% la fiecare val al studiului. În schimb, încrederea în Banca Națională a coborât de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.

Mașinile amânate și banii mutați în valută

Presiunea se vede cel mai clar în ce cumpără românii și, mai ales, în ce amână. Intenția de a achiziționa o mașină s-a înjumătățit într-un singur an, de la 8% la 4%. Mai mult, 61,4% dintre respondenți se așteaptă să plătească mai mult la cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.

Ba mai mult, o parte dintre români și-au schimbat strategia de apărare. Așteptarea de a plăti mai mult pentru schimbul valutar s-a dublat în trei ani, de la 16% la 32%, iar 14% dintre respondenți plănuiesc să economisească direct în valută.

Reperele după care se măsoară criza s-au mutat și ele. Tot mai puțini români se uită la prețurile imobiliare, care au coborât de la 23% în trimestrul al treilea din 2023 la 17% în trimestrul al doilea din 2026, sau la chirii, de la 21% la 15%. Ce a rămas în prim-plan sunt alimentele, carburanții și facturile.

Trei sferturi dintre români spun că prețurile au crescut notabil

Percepția asupra scumpirilor s-a înăsprit vizibil într-un singur an. 75% dintre respondenți afirmă acum că prețurile au crescut semnificativ în ultimele 12 luni, față de 59% la măsurătoarea de anul trecut. Aproape 7 din 10 cred că ritmul de creștere va continua sau chiar se va accelera.

Paradoxul apare la estimarea concretă. Întrebați cu cât cred că s-au scumpit lucrurile în ultimul an, românii răspund în medie 16%, față de 21% acum trei ani. Adică rata pe care o estimează scade, dar presiunea pe care o resimt urcă.

Alimentele rămân principalul semnal după care se observă scumpirile, menționate de 86% dintre respondenți. Urmează carburanții, cu 74%, și facturile la utilități, cu 69%. Cursul valutar a urcat pe locul patru, la 45%, față de 25% acum trei ani, semn că devalorizarea leului a devenit vizibilă pentru consumatorul obișnuit.

Taxele urcă între semnalele scumpirii, sănătatea mintală rămâne la coadă

Valoarea taxelor plătite a crescut ca semnal de scumpire de la 34% la 42% în trei ani. Dintre cei care se așteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama taxelor și impozitelor. Referitor la grija declarată la nivel de țară, nivelul impozitelor a coborât ușor, de la 38% la 35%.

Facturile la utilități rămân cea mai simțită presiune, resimțită de 69% dintre români, față de 65% în 2023. Prețul medicamentelor a urcat ca semnal de scumpire de la 33% la 35%, iar costurile serviciilor medicale au rămas aproape neschimbate ca grijă de familie, de la 21% la 20%. Grija pentru educație aproape s-a înjumătățit, de la 36% la 19%.

Sănătatea mintală este menționată ca grijă de familie de 16% dintre români, un nivel neschimbat de trei ani, care nu a ieșit din intervalul 14–18% în niciun trimestru măsurat. Rămâne astfel spre coada clasamentului celor nouă griji de familie, la distanță mare de cheltuielile de bază, cu 52%, sau de nivelul salariilor, cu 42%. Printre generații apare însă o ruptură: 34% dintre respondenții Gen Z o menționează, de peste trei ori mai mult decât cei din Gen X, cu 10%, iar la tineri devine a treia grijă, înaintea sănătății fizice.

Fondatoarea companiei de cercetare traduce cifrele în efect direct asupra pieței.

„Românii nu mai au ce pune deoparte, iar asta se vede direct în ce cumpără și ce amână”, a declarat Cori Cimpoca, Founder & CEO MKOR.